2 definiții pentru fusilare
Explicative DEX
FUSILÁ vb. tr. (rar) a împușca. (< fr. fusiler)
Ortografice DOOM
fusilá vb., ind. prez. 1 sg. fusiléz, 3 sg. și pl. fusileáză; conj. prez. 3 sg. și pl. fusiléze
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: fusilare
fusilare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
fusilat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)