9 definitzii pentru fulminatzie
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
FULMINÁTZIE fulminatzii s. f. Descompunere cu detonatzie a unei substantze explozive; explozie. Din fr. fulmination.
FULMINÁTZIE fulminatzii s. f. Descompunere cu detonatzie a unei substantze explozive; explozie. Din fr. fulmination.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de zaraza_joe
- actziuni
fulminatzie sf [At: DEX / V: ~iune / Pl: ~i / E: fr fulmination] Descompunere cu detonatzie a unei substantze explozive Si: explozie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
FULMINÁTZIE s.f. Detonare a unei substantze explozive; explozie. [Gen. iei var. fulminatziune s.f. / cf. fr. fulmination lat. fulminatio].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
FULMINÁTZIE s. f. detonare a unei substantze explozive. (< fr. fulmination lat. fulminatio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
FULMINÁTZIE ~i f. Descompunere reactzie insotzita de detonatzie; explozie. [Art. fulminatzia; G.D. fulminatziei; Sil. tzie] /<fr. fulmination
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
fulminatziune sf vz fulminatzie
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
FULMINATZIÚNE s.f. v. fulminatzie.
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
fulminátzie (tzie) s. f. art. fulminátzia (tzia) g.d. art. fulminátziei; pl. fulminátzii art. fulminátziile (tzii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
fulminátzie s. f. (sil. tzie) art. fulminátzia (sil. tzia) g.d. art. fulminátziei; pl. fulminátzii art. fulminátziile (sil. tzii)
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
- silabatzie: -tzi-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
fulminatzie, fulminatziisubstantiv feminin
- 1. Descompunere cu detonatzie a unei substantze explozive. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: explozie
etimologie:
- fulmination DEX '09 DEX '98 DN