O definitzie pentru fulminare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
FULMINÁ vb. I. intr. (fig.) a profera amenintzari. II. tr. a vorbi vehement. (< fr. fulminer)
Intrare: fulminare
fulminare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |