11 definiții pentru frunziș

din care

Explicative DEX

FRUNZÍȘ, frunzișuri, s. n. Mulțime de frunze, frunzele unuia sau ale mai multor copaci; frunzet, frunzărime, frunzătură. – Frunză + suf. -iș.

FRUNZÍȘ, frunzișuri, s. n. Mulțime de frunze, frunzele unuia sau ale mai multor copaci; frunzet, frunzărime, frunzătură. – Frunză + suf. -iș.

frunziș sn [At: NEGRUZZI, S. I, 96 / Pl: ~uri / E: frunză + -iș] 1 Mulțime de frunze Si: frunzăret (1), (nob) frunzărie (1), (rar) frunzărime (1), (rar) frunzătură (1), frunzet (1). 2 Frunzele unuia sau ale mai multor copaci Si: frunzăret (2), (nob) frunzărie (2), (rar) frunzărime (2), (rar) frunzătură (2), frunzet (2).

FRUNZÍȘ, frunzișuri, s. n. Mulțime de frunze, frunzele unuia sau ale mai multor copaci. Am deschis fereastra, – și dintr-o dată, în tăcerea ce mă împresura, pătrunse înfiorarea tuturor frunzișurilor din împrejurimi. SADOVEANU, O. II 400. Frunzișul lor puternic, cu clipiri de poleială verde-închisă, se clătina domol în aerul limpede și larg, sub adierile ușoare și nevăzute ale unui vînt de răsărit. HOGAȘ, M. N. 150.

FRUNZÍȘ ~uri n. 1) Totalitate a frunzelor unei plante. 2) Mulțime de frunze. /frunză + suf. ~

frunziș n. grămadă de frunze.

frunzíș n., pl. urĭ. Loc unde frunzele-s dese în pădure orĭ într’un arbore. – La Isp. și frunzét, pl. urĭ.

Ortografice DOOM

frunzíș s. n., pl. frunzíșuri

frunzíș s. n., pl. frunzíșuri

frunziș, pl. frunzișuri

Relaționale

FRUNZÍȘ s. frunzet, (înv.) frunzărime.

FRUNZIȘ s. frunzet, (înv.) frunzărime.

Intrare: frunziș
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frunziș
  • frunzișul
  • frunzișu‑
plural
  • frunzișuri
  • frunzișurile
genitiv-dativ singular
  • frunziș
  • frunzișului
plural
  • frunzișuri
  • frunzișurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

frunziș, frunzișurisubstantiv neutru

  • 1. Mulțime de frunze, frunzele unuia sau ale mai multor copaci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Am deschis fereastra, – și dintr-o dată, în tăcerea ce mă împresura, pătrunse înfiorarea tuturor frunzișurilor din împrejurimi. SADOVEANU, O. II 400. DLRLC
    • format_quote Frunzișul lor puternic, cu clipiri de poleială verde-închisă, se clătina domol în aerul limpede și larg, sub adierile ușoare și nevăzute ale unui vînt de răsărit. HOGAȘ, M. N. 150. DLRLC
etimologie:
  • Frunză + sufix -iș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.