opțiuni
  • info

7 definiții pentru frunzărire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRUNZĂRÍRE, frunzăriri, s. f. Acțiunea de a frunzări și rezultatul ei; frunzăreală. – V. frunzări.

FRUNZĂRÍRE, frunzăriri, s. f. Acțiunea de a frunzări și rezultatul ei; frunzăreală. – V. frunzări.

frunzărire sf [At: CONTEMP, S. II, 1949, nr. 126, 6/1 / Pl: ~ri / E: frunzări] 1 (Pop; d. oi) Selectare a frunzelor care servesc drept hrană Si: frunzărit1 (1). 2 (Pop; d. vite) Hrănire superficială, lăsând nutrețul aproape intact Si: frunzărit1 (2). 3 (Îvp; d. oameni și alte ființe) Gustare selectivă a alimentelor Si: ciugulire, frunzărit1 (3). 4 (Îvp) Culegere de ici și de colo Si: ciupire, frunzărit1 (4). 5 Întoarcere rapidă a foilor unei cărți, ale unui dosar etc., cercetându-le în fugă Si: răsfoire, foiletare, frunzărit1 (5). 6 Citire superficială Si: frunzărit1 (6).

FRUNZĂRÍRE s. f. Acțiunea de a frunzări.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

frunzăríre s. f., g.-d. art. frunzărírii; pl. frunzăríri

frunzăríre s. f., g.-d. art. frunzărírii; pl. frunzăríri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FRUNZĂRÍRE s. v. răsfoire.

FRUNZĂRIRE s. frunzăreală, răsfoială, răsfoire, (livr.) foiletare. (~ unei reviste.)

Intrare: frunzărire
frunzărire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frunzărire
  • frunzărirea
plural
  • frunzăriri
  • frunzăririle
genitiv-dativ singular
  • frunzăriri
  • frunzăririi
plural
  • frunzăriri
  • frunzăririlor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

frunzărire, frunzăririsubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi frunzări DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.