FLOÁRE flori s. f. I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuata shi care are de obicei o corola frumoasa shi variat colorata. ◊ (La sg. cu intzeles colectiv) Salcami plini de floare. ◊ Loc. adj. In floare = (despre plante) inflorit in perioada infloririi; fig. (despre oameni) in toata stralucirea in plina putere frumos zdravan. In floarea varstei = tanar. ◊ Expr. Floare la ureche = lucru de putzina importantza sau gravitate foarte ushor de rezolvat. De florile marului sau de flori de cuc = in zadar degeaba gratuit. Copil din flori = copil nelegitim bastard. A strange degetele floare = a strange degetele cap la cap. 2. Orice planta (erbacee) care face flori (I 1) colorate. 3. Compuse: floareasoarelui = planta erbacee cu tulpina inalta cu floare mare galbena indreptata spre soare cultivata pentru semintzele ei oleaginoase; sorasoarelui (Helianthus annuus); (reg.) floareabrumei = brandusha; (reg.) floaredomneasca = a) garoafa; b) garofitzademunte; floaredecoltz sau floareareginei floareadoamnei = mica planta erbacee cu frunzele albicioase pufoase shi ascutzite dispuse in jurul inflorescentzei care creshte pe crestele stancoase ale muntzilor; albumeala albumitza edelvais (Leontopodium alpinum); floaredeleac = planta cu flori galbeneaurii cultivata k planta decorativa (Ranunculus repens); floareaPashtelui = mica planta erbacee a carei tulpina face o singura floare de culoare alba sau roz (Anemone nemorosa); floridepaie = planta originara din Australia cu flori dispuse in capitule de diferite culori care par uscate k paiele; imortele (Helichrysum bracteatum). II. P. anal. 1. Desen broderie cusatura in forma de floare (I 1). 2. Strat de mucegai care se formeaza la suprafatza vinului a laptelui acru etc. 3. (Chim.; in sintagma) Floare de pucioasa (sau de sulf) = pulbere de pucioasa produsa prin sublimarea sulfului. 4. Extremitatea caracterelor tipografice care poarta semnul grafic ce urmeaza a fi imprimat. ♦ Extremitatea latzita a cuiului (care se loveshte cu ciocanul). ♦ (In sintagma) Floarea cheii = partea cheii care intra in broasca sau in lacat. III. Fig. Partea cea mai aleasa cea mai de seama; frunte elita spuma crema. ◊ (Cu sens superlativ prin repetarea cuvantului k atribut) Era floarea florilor. IV. (Inv.) Culoare. Lat. flos ris.

FLOÁRE flori s. f. I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuata shi care are de obicei o corola frumos shi variat colorata. Citziva flacai pe din afara gardului ocheau fetele shi glumeau lovindule cu cite o floare. BUJOR S. 95. In bratzul drept Avea flori albe dragi odoare SHi flori avea lancingatoare SHin mina flori shi flori la piept SHi insashi ea era o floare. COSHBUC P. II 258. Flori albastre tremurude in vazduhul tamiiet. EMINESCU O. I 85. ◊ (Adesea la sg. cu intzeles colectiv) Salcimii plini de floare Se uita lung spre sat. TOPIRCEANU S. A. 45. Ma sui incetishor in teiul care te adormea de mirosul floarei. CREANGA A. 53. Cimpul floare nu avea. JARNÍKBIRSEANU D. 491. ◊ Fig. Veshnic floarea fericirii pe pamint va fi in floare Cind in lumea cugetarii cugetarea va fi soare. BELDICEANU P. 126. ◊ Loc. adj. In floare = a) inflorit in perioada infloririi. Un miros de salcimi in floare venea dinspre gradina. SANDUALDEA U. P. 31. Vazu struguri unii coptzi... altzii agurida shi altzii tocmai in floare. ISPIRESCU L. 146; b) (fig.) in plina stralucire frumos zdravan puternic. Mureau pe rind Cind oameni in floare shi cind Micutzii din fashe. TOMA C. V. 327. Ci tu ramii in floare k luna lui april. EMINESCU O. I 128. Un voinicel in floare peun alb fugar calare. ALECSANDRI O. 211. In floarea virstei = tinar. Batrini sint prea putzini mai totzi oamenii in floarea virstei. BART S. M. 34. ◊ Expr. Floare la ureche = lucru de putzina insemnatate care nu produce ingrijorare. Ale noastre sint flori la ureche pe linga cele ce spune in cartzi. CREANGA A. 22. De florile marului sau de flori de cuc = in zadar degeaba fara nici un folos. Nui trebui lui Mercur sa alerge mult caci nu doara de florile marului era el zeu alergator. ISPIRESCU U. 7. Nul ducem noi la spinzuratoare numai asha de flori de cuc. CREANGA P. 332. Nam crescuto eu nam descintato eu... de flori de cuc?... Adelutzai a mea. ALECSANDRI T. I 355. ◊ (Adverbial; in expr.) A stringe degetele floare = a stringe degetele cap la cap. Faceai mina puica stringind degetele floare. DELAVRANCEA la TDRG. 2. Orice planta (erbacee) care face flori colorate. Sashi caute mireasa Subtzire k o floare. GOGA P. 97. Floarea cu coroana aurie se clatina ushor spre copila la adierea vintului. IBRAILEANU S. 11. Jeluimash florilor De dorul surorilor. JARNÍKBIRSEANU D. 192. ◊ (Poetic) Nastasia sa intors la moara plina de incredere k shi cum ar fi crescut in ea o floare. SADOVEANU M. C. 154. 3. Compuse: floareasoarelui = planta erbacee din familia compozeelor cu tulpina inalta pina la 2 metri cu floarea galbena indreptata spre soare; e cultivata pentru semintzele ei oleaginoase (Helianthus annuus); sorasoarelui rasarita. Orashul vechi cu izul amarui Azi ishi intoarce fatza spre uzina K dupa soare floareasoarelui. CASSIAN H. 50. Bolta shia cernit naframa K o mama intristata Floareasoarelui pe cimpuri Pleaca frunteangindurata. GOGA P. 64. Floareasoarelui batrina De peacum se sperie Cau sai cada in tzarina Dintzii de mizerie. TOPIRCEANU S. A. 65; (Mold.) floareabrumei = brindusha. Leona are obicei de stringe toamna cepe de brindusha care la noi se cheama «floareabrumei». SADOVEANU N. F. 35. In jurul lor rasareau icicolo din tzarina saraca brindushe florilebrumei. id. F. J. 364; (Transilv.) floaredomneasca = garoafa garofitzademunte. La fereshti Cu floridomneshti Dar in casa? Floarealeasa. HODOSH P. P. 61; floaredecoltz sau (invechit) floareareginei floareadoamnei = mica planta erbacee din familia compozeelor cu frunzele albe catifelate ascutzite shi dispuse in jurul inflorescentzei; creshte in regiunea alpina (Gnaphalium leontopodium); albumeala. Adela va raminea pentru tine mereu stinca care creshte floareareginei. IBRAILEANU A. 186; floareapashtilor = breaban. II. 1. Desen pictura broderie ornament etc. in forma de floare (I). Vestmint avea tzesut in floare SHiun briu purta pencingatoare. COSHBUC P. I 122. O naframa cusuta frumos cu flori de matasa. CREANGA A. 92. ◊ Fig. Lumina zilei florile de umbra shi de lumina din poieni... toate cereau ceva sufletului ei. SADOVEANU O. IV 484. Gerul... depune flori de iarna pe cristalul inghetzat. ALECSANDRI P. A. 113. 2. Strat de mucegai care se formeaza la suprafatza vinului borshului laptelui acru etc. Iar de vretzi in poloboace sa nu prinda vinul floare Facetzi cum faceau strabunii: la arminden betzi pelin! BELDICEANU P. 54. 3. (Chim. in expr.) Floare de pucioasa = pulbere de pucioasa produsa prin sublimarea sulfului. 4. Capul sau fatza caracterelor tipografice (spre deosebire de suportul care sint aplicate). ♦ Extremitatea latzita a cuiului unde se bate cu ciocanul. Floarea pironului. ◊ (In expr.) Floarea cheii = parte a cheii care intra in broasca sau in lacat. III Fig. Partea cea mai aleasa cea mai de seama; frunte elita. Sint douazeci shi shapte de ani incheiatzi de cind pieri floarea Moldovei la Razboieni. DELAVRANCEA A. 9. O tu nici visezi batrine citzi in cale mi sau pus! Toata floarea cea vestita a intregului Apus. EMINESCU O. I 146. In poiana tainuita unde zbor luciri de luna Floarea oaspetzilor luncii cu grabire se aduna. ALECSANDRI O. 184. ◊ (Cu sens de superlativ prin repetarea cuvintului k atribut) Pin' vineai bade la noi Eram floarea florilor Dragutza feciorilor. JARNÍKBIRSEANU D. 158. IV. (Invechit shi arhaizant) Culoare. Vintul i saltan cositza SHii facea floaren obraz. COSHBUC P. I 49. SHiapoi ce vin! De era rosh batean floarea rubinului. CONTEMPORANUL VI 385. Sint acum trii polcuri de dragoni... imbracatzi in roshu afara de frac care i k a ulanilor rusashti iar floarea postavului k a oshtenilor moldovineshti. KOGALNICEANU S. 44. V. (In expr.) Copil din flori = copil nelegitim.

!floárearegínei (planta) s. f. art. g.d. art. flóriiregínei

floárearegínei s. f.