10 definiții pentru flamă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FLÁMĂ, flame, s. f. Flacără. – Din fr. flamme, lat. flamma.
flamă sf [At: VICIU, GL. / Pl: ~me / E: fr flamme, lat flamma] 1 (Trs) Arșiță. 2 (Trs) Mulțime. 3 (Rar) Flacără (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FLÁMĂ, flame, s. f. (Rar) Flacără. – Din fr. flamme, lat. flamma.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de lil_meaniegirl
- acțiuni
FLÁMĂ s.f. (Rar) Flacără. [Cf. fr. flamme, lat. flamma].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FLÁMĂ s. f. flacără. (< fr. flamme, lat. flamma)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FLÁMĂ ~e f. Parte luminoasă mobilă care se înalță dintr-un corp aprins; flacără. /<fr. flamme, lat. flamma
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
flámă s. f., g.-d. art. flámei; pl. fláme
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
flámă s. f., g.-d. art. flámei; pl. fláme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FLÁMĂ s. v. flacără, pară, văpaie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
flamă s. v. FLACĂRĂ. PARĂ. VĂPAIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
flamă, flamesubstantiv feminin
etimologie:
- flamme DEX '09 DEX '98 DN
- flamma DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.