opțiuni
  • info

13 definiții pentru firimitură

din care

Explicative DEX

FIRIMITÚRĂ, firimituri, s. f. Bucățică de pâine, de obicei rămasă după ce se taie sau se rupe pâinea; p. gener. bucată foarte mică dintr-un aliment. [Var.: firmitúră s. f.] – Fărâmă + suf. -ătură (după fir).

FIRIMITÚRĂ, firimituri, s. f. Bucățică de pâine, de obicei rămasă după ce se taie sau se rupe pâinea; p. gener. bucată foarte mică dintr-un aliment. [Var.: firmitúră s. f.] – Fărâmă + suf. -ătură (după fir).

firimitură sf [At: NEGRUZZI, S. I, 253 / V: fărâmăt~, fărâm~, firmăt~, firm~ / Pl: ~ri / E: fărâmă + -ătură (după fir)] 1 Bucățică de pâine, de obicei rămasă după ce se taie sau se rupe pâinea. 2 (Pgn) Bucată foarte mică dintr-un aliment.

FIRIMITÚRĂ, firimituri, s. f. Bucățică foarte mică de pîine rămasă după ce se taie sau se rupe pîinea; p. ext. bucățică foarte mică dintr-un aliment; fărîmă. V. fărîmătură. Întinse brațul, arătînd un ogor îngust ca o fășie... Cum trăiește stăpînul acelui ogor? Are pe dînsul o cămașă ca lumea? Are la casa lui o firimitură de pîne? CAMILAR, TEM. 8. Mama, însă, a ținut să mă convingă, în timp ce aduna firimiturile de pe masă, că nu se întîmplase nimic deosebit. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 75. Furnicile strîng, economisesc ca băcanii, bob cu bob, firimitură cu firimitură. DELAVRANCEA, T. 62.

FIRIMITÚRĂ ~i f. Bucățică foarte mică de pâine (sau din alt aliment). [G.-D. firimiturii] /fărâmă + suf. ~ătură

firimitúră, V. fărmătură.

FIRMITÚRĂ s. f. v. firimitură.

FIRMITÚRĂ s. f. v. firimitură.

firmitură sf vz firimitură

fărmătúră f., pl. ĭ. Bucățică care cade dintr’o bucată maĭ mare: fărmăturĭ de pîne. – Și sf-: sfărmăturĭ de zid. Și fărămătură, fărîmătură și (vest) fărămitură, firimitură și frimitură.

Ortografice DOOM

firimitúră s. f., g.-d. art. firimitúrii; pl. firimitúri

firimitúră s. f., g.-d. art. firimitúrii; pl. firimitúri

firimitură

Relaționale

FIRIMITÚRĂ s. fărâmă, (reg.) fărâmătură, sfărâmă. (A adunat ~ile de pâine de pe masă.)

FIRIMITURĂ s. fărîmă, (reg.) fărîmătură, sfărîmă. (A adunat ~ile de pîine de pe masă.)

Intrare: firimitură
firimitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • firimitură
  • firimitura
plural
  • firimituri
  • firimiturile
genitiv-dativ singular
  • firimituri
  • firimiturii
plural
  • firimituri
  • firimiturilor
vocativ singular —
plural —
firmitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • firmitură
  • firmitura
plural
  • firmituri
  • firmiturile
genitiv-dativ singular
  • firmituri
  • firmiturii
plural
  • firmituri
  • firmiturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

firimitură, firimiturisubstantiv feminin

  • 1. Bucățică de pâine, de obicei rămasă după ce se taie sau se rupe pâinea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fărâmă fărâmătură sfărâmă
    • format_quote Întinse brațul, arătînd un ogor îngust ca o fășie... Cum trăiește stăpînul acelui ogor? Are pe dînsul o cămașă ca lumea? Are la casa lui o firimitură de pîne? CAMILAR, TEM. 8. DLRLC
    • format_quote Mama, însă, a ținut să mă convingă, în timp ce aduna firimiturile de pe masă, că nu se întîmplase nimic deosebit. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 75. DLRLC
    • format_quote Furnicile strîng, economisesc ca băcanii, bob cu bob, firimitură cu firimitură. DELAVRANCEA, T. 62. DLRLC
    • 1.1. prin generalizare Bucată foarte mică dintr-un aliment. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Fărâmă + sufix -ătură (după fir). DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.