7 definiții pentru fermecare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FERMECÁRE, fermecări, s. f. Faptul de a fermeca. – V. fermeca.
FERMECÁRE, fermecări, s. f. Faptul de a fermeca. – V. fermeca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fermecare sf [At: MARIAN, V. 13 / Pl: ~cări / E: fermeca] 1 (Înv) Otrăvire. 2 (În superstiții, basme) Vrăjire a cuiva. 3 (Fig) Încântare. 4 (Fig) Captivare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FERMECÁRE s. f. 1. Încîntare spirituală; lucru care încîntă. Și prin mîndra fermecare sun-o muzică de șoapte. EMINESCU, O. I 142. 2. (În basme și în superstiții) Vrajă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fermecáre s. f., g.-d. art. fermecắrii; pl. fermecắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fermecáre s. f., g.-d. art. fermecării; pl. fermecări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FERMECÁRE s. v. încântare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FERMECARE s. captivare, cucerire, delectare, desfătare, fascinare, fascinație, încîntare, răpire, seducere, seducție, subjugare, vrăjire.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |