fedelesh sn [At: NECULCE ap. LET. II 360/24 / V: fid~ fiidil~ fidelush / Pl: ~uri ~e / E: mg fedelesh „cu capac”] 1 (Ivp) Butoiash mic in care tzaranii ishi tzin apa cand lucreaza la camp. 2 (Reg; rar) Vas pentru transportul mancarii la camp. 3 (Ie) A lega ~ A lega strans shi bine k sa nu poata scapa Si: a lega cobza. 4 (Reg) Petrecere la ginere acasa in sambata de dinaintea nuntzii. 5 (Reg) Obicei al baietzilor shi al fetelor de la sate de a se aduna sambata seara k sa danseze. 6 (Pop) Dans popular nedefinit mai de aproape.

FEDELÉSH fedeleshe shi fedeleshuri s. n. Butoiash mic de forme diferite (azi folosit mai ales la tzara) in care se tzine sau se transporta apa sau vinul. Sa ne dai voie sa cinstim cumatria inchinind din fedeleshurile care le avem cu noi. SADOVEANU F. J. 25. Tovarashii nu faceau... prea multa cinste fedeleshului cu vin. GALACTION O. I 267. Le dete pe sub ascuns o copaie de mere doua azime shi un fedelesh cu apa. ISPIRESCU L. 354. Carutzele shi alaiul agiung intro poiana mare shi frumoasa in mijlocul codrului unde iarbai neteda k un covor nu departe de un izvor rece in care sticlesc fedeleshele. RUSSO O. 123. ◊ Expr. A lega fedelesh (pe cineva sau ceva) = a lega strins sa nu se mai poata mishca; a lega cobza. Tudor zari pe cei doi unchi ai lui legatzi fedelesh pe podeala. SANDUALDEA U. P. 49.

FEDELÉSH ~uri n. Butoi mic prevazut cu o toarta in care se transporta sau se pastreaza apa ori vin. ◊ A lega ~ a lega strans. /<ung. fedeles

fedelesh n. 1. butoiash oval in care tzaranii pun apa sau lapte acru: cu fedelesh in spate AL.; 2. un fel de hora tzaraneasca. [Ung. FEDELES capac]. ║ adv. tzeapan (k un fedelesh): il legara fedelesh ISP.

fedelésh n. pl. e (ung. fedeles cu capac). Est. Cofa saŭ putinica (bota) cu fundu eliptic in care plugariĭ duc apa de baut purtindo in spate legata tzeapan cu nishte funiĭ saŭ curele. Adv. A lega fedelesh (burduf cobza) a lega tzeapan asha in cit sa nu se maĭ poata mishca. Vest. Butoĭash portativ (de 510 litri) de dus apa saŭ vin. Prov. Porculuĭ sa nuĭ daĭ sa bea din fedelesh pe tzopirlan sa nul tratezĭ prea bine sa nuĭ daĭ nas. Vest. Ospatz oferit de socri orĭ de mire in ajunu nuntziĭ (Iov. 146). O hora shi melodia eĭ.

+fedelesh¹ (fam.) adv. (a lega ~)

fedelésh s. n. pl. fedeléshuri/fedeléshe

fedelésh s. n. pl. fedeléshuri/fedeléshe

fedelésh (she) s. n. 1. Vas acoperit. 2. Plosca. 3. Dans popular care se danseaza in ajunul nuntzii. Mag. fedeles „cu capac” de la fedel „cuvertura” (DAR; Gáldi Dict. 89). Cihac II 497 il punea greshit in legatura cu vadra prin intermediul mag. veder. Der. fedeleshi vb. (Arg. a lega strins a lega de miini). Din mag. fedo provine fedeu s. n. (Trans. capac).

fedelésh fedeléshe shi fedeléshuri s.n. (reg.) 1. vas pentru transportul bucatelor la camp; bota. 2. butoiash in care tzaranii ishi duc apa la camp. 3. petrecere a baietzilor shi fetelor din sat in sambata nuntzii tinerilor. 4. nume de joc tzaranesc.

fedelésh fedeleshuri s.n. Vas de lemn acoperit pentru transportat lapte (Rohia). Din magh. fedeles „cu capac” (Scriban SHaineanu DER DEX MDA) < fedel „cuvertura” (DA Galdi cf. DER).

fedelésh uri s.n. 1. Butoi mic pentru transportat apa. 2. Vas de lemn acoperit pentru transportat lapte (Rohia). 3. Plosca. Din magh. fedeles „cu capac”.

fedeleshul 1. Joc* popular romanesc mixt intalnit mai ales in zona subcarpatica a Munteniei shi Olteniei. Se executa la inceput in cerc cu bratzele pe umeri. Ulterior formatzia initziala se rupe in mai multe cercuri mici care se invartesc ocolinduse descriind in acelashi timp o elipsa (mishcare de rotatzie + mishcare de revolutzie) intrun tempo (2) din ce in ce mai accelerat. Sin.: ciuleandra; tarcolul. 2. Nume dat in Muntenia subcarpatica petrecerii din ajunul nuntzii (sambata seara) cand de impodobesc stalpii casei poarta shi bradul. Participa in general tineret shi familia mirilor.