17 definiții pentru faur (fierar)
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- jargon (1)
Explicative DEX
FÁUR2, fauri, s. m. 1. (Înv.) Fierar. 2. Denumire dată insectelor din familia elateridelor, cu corpul lunguieț și subțire, păros, de culoare castanie. – Lat. faber, -bri.
faur2 sm [At: (a. 1580) CUV. D. BĂTR. I, 254 / V: (reg) ~uor / Pl: ~i / E: lat faber, -bri] 1 (Înv) Fierar (1). 2 (Îvp; îe) A cumpăra cărbuni de la ~ A cumpăra scump marfa (la mâna a doua). 3 (În basme; îs) ~ul pământului Fierar cu puteri supranaturale, care facea obiecte vrăjite. 4 Gândăcel lunguieț și subțire, păros, de culoare castanie Si: (Trs) purecul-dracului (Elater segetum).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
fáur2 s.m. 1 (înv.) Fierar (1). ◊ Expr. A cumpăra cărbuni de la faur = a cumpăra scump marfă (la mâna a doua). A se învăța ca faurul cu scânteile v. învăța. 2 (în basme) Faurul pământului = fierar cu puteri supranaturale, care face obiecte vrăjite. 3 (entom.) Gândac lungăreț și subțire, păros, de culoare castanie (Elater segetum). • pl -i. / lat. fabrum.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
FÁUR2, fauri, s. m. 1. (Înv.) Fierar. 2. Gândăcel lunguieț și subțire, păros, de culoare castanie (Elater segetum). – Lat. faber, -bri.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FÁUR2, fauri, s. m. (Regional și arhaizant) Fierar. Faurul să meșteșugească o criță moale. SADOVEANU, N. F. 77. Deci să poruncești domnia-ta faurilor să bată degrabă o sută douăzeci de potcoave. id. F. J. 426. Acest faur, fiind cel mai meșter de pe pămînt, era și năzdrăvan. ISPIRESCU, L. 220. ◊ (Poetic) Și albinele-aduc miere, aduc colb mărunt de aur, Ca cercei din el să facă cariul, care-i meșter faur. EMINESCU, O. I 87. – Pronunțat: fa-ur.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FÁUR2 ~i m. înv. v. FĂURAR2. /<lat. faber, ~bri
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
faur m. 1. meșter fierar: timp, al lumii faur AL. 2. fig. plăsmuitor: faur de cârciocuri AL. [Lat. FABRUM]. ║ a. meșter: să prindeți o coțofană faură ISP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) fáur m. (lat. faber, it. fabbro, pv. faure, fr. fèvre, vsp. fabro. V. fabrică. Cp. cu staul). Bibl. 1683. Ferar. – Azĭ rar făurár (după ferar).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
!faur1 (februarie) (înv., pop.) s. m., g.-d. art. lui faur (luna ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
fáur2 (fierar, gândac) s. m., pl. fáuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fáur (fierar) s. m., pl. fáuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
FÁUR s. v. (ENTOM.) elaterid.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FÁUR s. v. februarie, fierar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FAUR s. (ENTOM.) elaterid.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
faur s. v. FEBRUARIE. FIERAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Etimologice
fáur (fáuri), s. m. – 1. Fierar. – 2. Varietate de gîndac (Elater segetum). – Mr. favru, favur, istr. fǫwru. Lat. fāber (Pușcariu 590; Candrea-Dens., 569; REW 3231; DAR); cf. it. fabbro, prov. faure, fr. fèvre, v. sp. fabro. – Der. făurar, s. m. (fierar); făurăreasă, s. f. (nevastă de fierar); făurărie, s. f. (fierărie); făurărit, s. n. (fierărie, meseria de fierar); făuri, vb. (a forja; a făuri, a crea, a inventa), care, după Pușcariu 592 și Candrea-Dens., 570, reprezintă lat. făbrῑre; făurie, s. f. (forjă); făuriște, s. f. (forjă); făuriță, s. f. (nevastă de fierar).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Jargon
fáur, fauri, s.m. – (înv.) Fierar, potcovar, lăcătuș. ♦ (top.) Vârful faurului, deal în Slătioara (Vișovan, 2005). ♦ (onom.) Faur, nume de familie (290 de persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Lat. faber, fabrum „lucrător, meșter” (Scriban; Pușcariu, CDDE, DA, cf. DER; DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
faur, faurisubstantiv masculin
-
- Faurul să meșteșugească o criță moale. SADOVEANU, N. F. 77. DLRLC
- Deci să poruncești domnia-ta faurilor să bată degrabă o sută douăzeci de potcoave. SADOVEANU. F. J. 426. DLRLC
- Acest faur, fiind cel mai meșter de pe pămînt, era și năzdrăvan. ISPIRESCU, L. 220. DLRLC
- Și albinele-aduc miere, aduc colb mărunt de aur, Ca cercei din el să facă cariul, care-i meșter faur. EMINESCU, O. I 87. DLRLC
- A cumpăra cărbuni de la faur = a cumpăra scump marfă (la mâna a doua). DEXI
- A se învăța ca faurul cu scânteile. DEXI
- Faurul pământului = fierar cu puteri supranaturale, care face obiecte vrăjite. DEXI
-
- 2. Denumire dată insectelor din familia elateridelor, cu corpul lunguieț și subțire, păros, de culoare castanie (Elater segetum). DEX '09 DEX '98 DEXIsinonime: elaterid
etimologie:
- faber, -bri DEX '09 DEX '98 NODEX
- fabrum DEXI