fata sf [At: COD. VOR. 26/13 / S shi: (inv) feata / Pl: fete / E: ml feta] 1 Persoana de sex feminin nemaritata. 2 Copil de sex feminin. 3 (Is) ~ mare (sau ~ de maritat pop ~ n floare reg ~ in par) Fata (1) la varsta casatoriei. 4 (Is) ~ batrana (sau ~ statuta reg ~ in par) Fata trecuta de varsta maritishului shi ramasa necasatorita. 5 (Reg; is) Fete (de) nune Fete (1) care merg cu mirele dupa mireasa. 6 (Reg; is) Fete dupa masa Fete (1) care le cheama mireasa. 7 (Pop; is) ~ mare (sau curata fecioara inv vargura) Fecioara (1). 8 (Irg; ie) A fi ~ Ia cap Ashi fi pierdut fecioria. 9 (Irg; iae) A umbla cu capul descoperit k fetele. 10 (Pop; is) Fetele campului (sau codrului padurii) Zane rauvoitoare Cf iele. 11 (Inv; nob; is) Fete de mare Sirene. 12 (In raport cu parintzii) Fiica. 13 (Ie) Ashi da ~ta din casa Ashi marita fiica. 14 (Inv; pex) Servitoare. 15 (Is) ~ in casa Menajera. 16 (Ast; pop; is) ta mare (sau reg cu cobilitza mare cu cobilitza cu apa mare cu cobilitza in spinare cu donitzele) Constelatzia Orion. 17 (Ent; Buc) Furnica fara aripi. 18 (Pop; la jocul de cartzi) Dama. 19 (Inv; is; mpl) ~ galanta Prostituata. 20 (D. baietzi; ie) A merge (sau a se duce) Ia fete A avea prima relatzie sexuala. 21 (Iae) A merge la bordel.

fata s.f. 1 Persoana tanara de sex feminin necasatorita. ◊ Fata in casa = fata tanara angajata k femeie de serviciu intro gospodarie. Fata batrana (sau statuta) = fata trecuta de varsta maritishului shi ramasa necasatorita. (reg.) Fete (de) nune = fete care merg cu mirele dupa mireasa. Fete dupa masa = fete care le cheama mireasa. Fata aracita v. aracit. Fata nemaritata v. nemaritata. Fata in par v. par. Targul de fete v. targ. ◊ Compus: fatamama = tanara necasatorita cu un copil care il creshte singura. 2 (shi fata mare sau pop. curata inv. vargura) Fecioara (1) virgina. ◊ Fata fecioara v. fecioara. Muiere fata v. muiere. ◊ Expr. (inv. reg.) A fi fata la cap = a) (despre tinere) ashi fi pierdut fecioria; b) (despre femei) a umbla cu capul descoperit k fetele. (Pe) cand era bunica fata (mare) v. bunica. De (sau pe) cand era mama fata (mare) v. mama. A shedea k o fata mare v. shedea. 3 (in raport cu parintzii) Fiica. ◊ Nume de fata v. nume. Fata vitrega v. vitreg. ◊ Expr. Ashi da fata din casa = ashi casatori fiica. A da o fata dupa cineva (ori cuiva) v. da. 4 Compus: (astron.; pop.; art.) FataMare (sau reg. cuCobilitza) = constelatzia Orion. 5 (pop.; la pl.) Fetele campului (sau codrului padurii) = zane rauvoitoare. Fata padurii v. padure. 6 (pop.; la jocul de cartzi) Dama. 7 (arg.; mai ales la pl.) Prostituata. ◊ Expr. A merge la fete = a) (despre baietzi) a avea prima relatzie sexuala; b) (despre barbatzi) a merge la bordel. • pl. fete. /lat. fēta.

FATA fete s. f. 1. (In opozitzie cu fecior baiat) Persoana tinara de sex feminin nemaritata. Florica era fata indrazneatza pe cit era shi de frumoasa. BUJOR S. 27. Vin cintind in stoluri fete De la griu. COSHBUC P. I 47. Peste capul blond al fetei zboara florile sho ploua. EMINESCU O. I 154. ◊ Fata in casa = fata tinara angajata pentru dereticatul camerelor shi alte treburi casnice in afara de cele ale bucatariei. Jupineasa Lina de la curte o spus prin sat k tatatau sar fi laudat k o sa te bage shi pe tine fatan casa la boieriu ceala. BUJOR S. 63. ◊ (In opozitzie cu nevasta shi femeie) Frunza verde foaie lata Pineram la maica fata Ori lucram ori nu lucram Tot draga maichii eram. JARNÍKBIRSEANU D. 176. De la noi a treia casa Esteo fata sho nevasta. id. ib. 394. ◊ Fata mare = fecioara; fata la virsta maritishului. Nam putea duce lalde biata Balasha ceva curmeie de vitza... zicea mama Arghiritza catre fata mare ce invirtea mamaliga intre genunchi. DELAVRANCEA S. 183. De intilnea pe drum neveste shi fete mari cinta cintece shagalnice. CREANGA P. 108. Rideam de dinsul k shede k o fata mare cu ochii plecatzi. NEGRUZZI S. I 63. Fata batrina v. batrin. ◊ Expr. (Pe) cind era bunica fata (mare) v. bunica. ◊ Compus: (Astron.) fatacucobilitza v. cobilitza. 2. (In raport cu parintzii) Fiica. Ileana fata lui Dumitru Ciulici se culcase la usha Nadinei in odaitza dintre dormitor shi sufragerie. REBREANU R. II 113. Dar k Sageata de bogat Nici astazi domn pe lume nui SHiavea o fata fata lui Icoanantrun altar so pui La inchinat. COSHBUC P. I 53. Sa te gasesc sanatos! Cale buna fata mea i zise tatasau. ISPIRESCU L. 16. ImparatulVerde... sare de bucurie k ia venit nepotul shi pe data il face cunoscut curtzii shi fetelor sale. CREANGA P. 208. SHede baba suparata Cu fata nemaritata. JARNÍKBIRSEANU D. 447. ◊ Fata mamei = nume dat fetelor alintate. Pentru k era «fata mamei» se alinta cum salinta cioaran latz. CREANGA P. 283.

FÁTA féte f. 1) Persoana de sex feminin de la nashtere pana la casatorie; duduie; domnishoara. ◊ ~ mare a) fecioara; b) fata buna de maritat. ~ batrana (sau trecuta statuta) fata ramasa nemaritata. ~ in casa fata tanara angajata in trecut pentru treburi gospodareshti. Parulfetei planta de padure ce creshte prin crapaturile stancilor. Rushineafetei planta cu tulpina paroasa cu flori albe sau trandafirii dispuse in umbela in centrul careia se afla cate o floricica de culoare roshieinchisa. Fatacucobilitza denumire populara a constelatziei Orion. 2) pop. Tanara casta. 3) Persoana de sex feminin privita in raport cu parintzii sai; fiica. ◊ Fata mamei se spune despre o fata alintata. [G.D. fetei] /<lat. feta

fata f. 1. copila fecioara (in opozitziune cu baiat); 2. fata nemaritata: a ramas fata mare; 3. pop. fiica: fata de imparat; 4. servitoare: fata in casa. [Vechiurom. feata = lat. FETA].

fáta f. pl. fete (lat. feta part. d. fere fetum. V. fat shi fa 1). Fecĭoara. Copila (in opoz. cu baĭat). Fiĭk. Fata mare fata de maritat. Fata batrina fata ramasa nemaritata. Modest k o fata mare foarte modest. Fata in casa servitoare la lucrurile din casa. Fata cu donitzele cingatoarea luĭ Orion (o constelatziune).

fátamáma s. f. Tanara necasatorita cu un copil care shil creshte singura ◊ „Lena Grove fatamama traverseaza cartea cu calmul intemporal al zeitatzilor. Ea pare sa poarte cu sine eternitatea traind intrun prezent continuu.” R.lit. 29 XII 73 p. 15 (din fata + mama; cf. fr. fillemère it. ragazza madre)

fáta s. f. g.d. art. fétei; pl. féte

fáta s. f. g.d. art. fétei; pl. féte

FÁTA s. 1. copila (inv. shi reg.) prunca. (Un grup de ~ete.) 2. v. fecioara. 3. v. fiica.

FATA s. 1. copila (inv. shi reg.) prunca. (Un grup de ~.) 2. fecioara virgina (inv.) vergura. 3. copila fiica (inv. shi pop.) fie (inv. shi reg.) prunca. (Aceea e ~ mea.)

fáta (féte) s. f. 1. Persoana de sex feminin. 2. Tinara copila. 3. Fecioara. 4. Fata nemaritata. 5. Fata in casa servitoare. 6. Nume popular al constelatziei Orion. 7. (Arg.) Hirtie de 500 de lei. Mr. feata megl. fęta istr. fętę. Lat. fĕta (Pushcariu 588; Densusianu GS II 314) cf. friul. fede lomb. feda piem. fea dauph. feia totzi cu sensul de „oaie” sp. jeda „vaca cu vitzel” (Gárcia de Diego Bol. R. Acad. Esp. VII 261). Sensurile 3 5 shi 6 sint insotzite de obicei de adj. mare; sensul 6 se explica plecinduse de la ideea de „nou nefolosit”. Este cuvint general raspindit (ALR I 192). Der. fatoi s. m. (fata barbatoasa); fatalau (var. feteleu) s. m. (hermafrodit) cu suf. lau; fetesc adj. (de fata; inv. feciorelnic); feteshte adv. (in chip feciorelnic); fetei s. n. (adunare de fete); feti vb. (a trai nemaritata a fi fata batrina); fetie s. f. (feciorie; virginitate); fetishcana s. f. (fata batrina; bomboana de fata); fetitza s. f. (copila).

fata O expresie care aparent nu ridica nici o problema este fatan casa. Se poate eventual vedea in ea o copie dupa fr. femme de chambre. Totushi casa nu este egal cu chambre. Expresia a putut aparea numai la boierii care aveau numeroase slugi in curte (argatzi gradinari etc. bucatari caci bucataria era tot afara din casa). Prin opozitzie cu aceshtia femeia care facea curat in camere a putut fi numita fatan casa. Prin urmare TDRG a avut dreptate cind a inserat expresia la casa nu la fata.

fáta fete s.f. (mit.) Fata Padurii (Fata Noptzii Fata Dracului Padureana Ileana Padurii Valfa Padurii Craiasa Padurii Zana Padurii SHtima Padurii Avizuhara Albitza Aripa Satanei) un geniu rau al padurilor o divinitate malefica nefasta din mitologia romaneasca. „Uneori apare k o femeie tanara alteori foarte batrana cu parul lung pana la pamant bocind neincetat prin paduri; se poate autometamorfoza la dorintza. Intotdeauna cand se plimba starneshte vuietul codrului iar adesea rade in hohote sinistre sau plange hohotind alteori chiuie sau croncane. Umbla la marginea padurilor momind pe drumetzii ratacitzi” (Kernbach 1989: 409410). „Este un demon apare in postura de agresor al barbatzilor indeosebi al ciobanilor. Metamorfozata in iubita ramasa acasa ea da navala noaptea peste tanarul aflat singur departe de sat shi il ataca il violeaza. Atunci cand se opune sau descopera impostura tanarul este pedepsit: demonul il ia pe sus shi il arunca peste stanci sau in prapastii il imbolnaveshte shi nu de putzine ori il omoara. Fura sau schimba copiii nounascutzi sub ochii mamelor” (Eretescu 2007: 11). Salashluieshte in scorburi de copaci. Starneshte vanturi puternice furtuni care scot lemne din radacini ploi mari. Pe unde trece ea raman oile sterpe bolnave sau moarte (Biltziu 1999: 34). Este o creatura care nu a atins nivelul de civilizare a celor din satul traditzional. Nu cunoashte imbracamintea sau incaltzamintea este incapabila sa minta sau sashi ascunda intentziile (Eretescu 2007: 60). „Fata Padurii din Carpatzi este stapana padurii shi a plantelor de leac din natura. Stapana deci a unor locuri asemanatoare celor care formeaza cadrul de viatza al vanatorilor shi culegatorilor de plante salbatice din preistorie” (Jean Cuisenier 2000). ♦ „Se zicea k odata la noi in sat umbla Fata Padurii. Avea copite de cal shi umbla pe la vetrele de oi. Pacurarii shtiau bine unde are ea gradinitza shi straturile de flori. SHi intro zi unul din pacurari sa dus in gradina ei sa vada shi el ce flori are Fata Padurii in gradina. A vrut omul shi el sa senstrutze. Fata Padurii repede a shi aflat k a fost in gradina ei. SHi se pomeneshte numai k se apropie de el shi zice: Mai Mihai de nai fi foasta / La stratu’ cu rostopasca / Tata lumear si a noastra. SHi atunci Fata Padurii la luat in bratze shi la sarutat. Numai k Mihai a avut la el usturoi. SHi ea a simtzit atunci miros de usturoi shi la aruncat. Ea na mai avut putere asupra lui k cine shtie ce facea cu el. Lar fi dus undeva. Apoi totzi pacurarii sau strans shi au legato cu coaja de tei. De atunci se spune k sar fi departat Fata Padurii de catre sat” (Maria Barlea 42 ani Giuleshti cf. Biltziu 1999: 227228). ♦ Legendele despre Fata Padurii sunt raspandite in nordul Ardealului Maramuresh estul Satmarului shi nordul Moldovei apoi sudul Ucrainei (Transcarpatia nordul Maramureshului istoric) respectiv Albania shi nordul Greciei. Elementele comune dialectale dacoroman shi aroman sugereaza apartenentza la un strat autohton preroman. „Maramureshul este perimetrul in care intalnim stratul cel mai vechi de naratziune shi credintze despre Fata Padurii...” (Eretescu 2007: 66). Lat. feta (SHaineanu Scriban; Pushcariu Densusianu cf. DER; DEX MDA).

la fete v. manantzalul.

FATA MARE DIN HORA numele popular al stelei Gemma din constelatzia Coroana boreala.

fata fete s. f. (eufem. inv.) prostituata.

a merge la fete expr. (eufem. inv.) a frecventa bordelurile.

a ramane fata batrana expr. (d. fete) a nu se casatori pana la o varsta inaintata.

de cand era bunica fata expr. v. de cand Adam Babadam.

fata buna expr. (peior.) tanara care poate fi sedusa ushor.

FATA MARE belciugata opritoare prospatura trufanda.

pe cand era bunica fata expr. demult cu mult timp in urma pe vremuri

shcoala fetelor expr. (adol. glum.) liceu pedagogic.