fash¹ i [At: GOROVEI C. 114 / V: (inv) fosh / E: fo] (Are) Cuvant care imita zgomotul produs de mishcarea frunzelor a hartiei etc.

FASH interj. (se foloseshte de obicei repetat pentru a reda zgomotul produs de foshnetul frunzelor al hartiei etc.). /Onomat.

fash¹ interj.

fash interj.

fish interj. Exprima shuieratul sau fluieratul. Var. fisht interj. (exprima zgomotul unei mishcari rapide shi scurte); flish interj. (exprima shuieratul). Creatzie expresiva cf. Pushcariu Dacor. I 86; Iordan BF VII 257. Der. fishii (var. fish(f)ai fish(f)i fishcii fosh(f)ai fojgai foshcalui) vb. (a shuiera a vibra; a trosni; a mishuna); fishcii vb. (Mold. a vorbi printre dintzi); fishni (var. foshni foshnai) vb. (a shuiera); fishiiala (var. fishiiala fishneala foshcaiala fojgaiala; fishiitura fishciitura foshnitura foshcaitura) s. f. (trosnet shuierat); fishiitor (var. foshnitor fojgaitor foshcaitor) adj. (care foshneshte); fishca s. f. (nuia bici); fishcai vb. (Trans. a shuiera); fishcau s. n. (Bucov. iarba); fishtigoaie s. f. (trishca); foshnet s. n. (shuier zumzet trosnet) in loc de foshnit alterat k sunet racnet etc.; fishnetz adj. (ager; cu sensul de „mindru” care il propune DAR nu ne este cunoscut). Fishtoc (var. sfishtoc) s. n. (matauz; manunchi) este un der. de la fishca cu suf. oc. Prin metateza sa obtzinut shfichiu s. n. (pleasna de bici) numit astfel fiindca face sa pocneasca biciul (dupa Cihac II 338 din ceh. švih „lovitura de bici”; dupa Scriban din sl. sŭvitŭkŭ „taietura sectzionare”); der. shfichiui vb. (a biciui a mushca a rani); shfichiuiala s. f. (mushcatura). De la var. flish (cu l expresiv cf. flacara flamind) provin: flishca s. f. (trishca; palma lovitura; femeie vorbareatza); frishca s. f. (nuia; palma lovitura; codobatura; smintana batuta; fata frumoasa mindretze de fata) alterare a cuvintului anterior (pentru sensul de „smintana batuta” cf. fr. crême fouettée); trecerea semantica la „fata frumoasa” este fireasca prin intermediul notziunii de „lucru excelent”; cf. sp. guayabo Iordan BF VII 265); flishcui (var. flishcai flishchii) vb. (a shuiera; a biciui); flishcoaie s. f. (trishca); fliushca s. f. (trishca; femeie certareatza; masura de capacitate pentru bauturi alcoolice in valoare de un sfert de litru) ultimul sens prin incrucishare cu germ. Fläschchen „sticlutza”; fliushcar s. m. (betziv). Cf. fleur flushtura.