7 definiții pentru falsificație

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

falsificație sf [At: DA ms / V: (pop) ~lși~, ~iune, ~lșificațiune / E: fr falsification, it falsificazione] (Înv) 1-3 Falsificare (1-3).

FALSIFICÁȚIE s.f. Falsificare; obiect, lucru, fapt falsificat. [Gen. -iei. / cf. it. falsificazione, fr. falsification].

FALSIFICÁȚIE s. f. falsificare; obiect, lucru falsificat. (< fr. falsification)

*falsificațiúne f. (d. falsific). Acțiunea de a falsifica. – Și -áție, dar ob. -áre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

falsificáție s. f., pl. falsificáții

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FALSIFICÁȚIE s. v. falsificare.

FALSIFICAȚIE s. contrafacere, fals, falsificare, plăsmuire. (Acest document este o ~.)

Intrare: falsificație
falsificație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • falsificație
  • falsificația
plural
  • falsificații
  • falsificațiile
genitiv-dativ singular
  • falsificații
  • falsificației
plural
  • falsificații
  • falsificațiilor
vocativ singular
plural