opțiuni
  • info

10 definiții pentru exterminare

Explicative DEX

EXTERMINÁRE, exterminări, s. f. Acțiunea de a extermina și rezultatul ei; stârpire, masacrare; exterminațiune. – V. extermina.

EXTERMINÁRE, exterminări, s. f. Acțiunea de a extermina și rezultatul ei; stârpire, masacrare; exterminațiune. – V. extermina.

exterminare sf [At: LM / V: (înv) est~ / Pl: ~nări[1] / E: extermina] Ucidere până la ultimul sau în număr mare Si: masacrare, stârpire, nimicire, (rar) exterminațiune. corectată

  1. În original lipsește accentul — LauraGellner

EXTERMINÁRE, exterminări, s. f. Acțiunea de a extermina și rezultatul ei; distrugere, nimicire, stîrpire. Semnatarii acordului să-și ia angajamentul solemn și necondiționat de a nu folosi arma atomică, arma cu hidrogen și alte arme de exterminare în masă. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2860. Uzinele de arme și muniții măreau depozitele de proiectile, fabricau artileria trebuincioasă exterminării. ARGHEZI, P. T. 68.

EXTERMINÁRE s.f. Acțiunea de a extermina și rezultatul ei; exterminație. [< extermina].

esterminare sf vz exterminare

*exterminațiúne f. (lat. exterminátio, -ónis). Acțiunea de a extermina. – Și -áție, dar maĭ des -áre.

Ortografice DOOM

extermináre s. f., g.-d. art. exterminắrii; pl. exterminắri

extermináre s. f. → terminare

Relaționale

EXTERMINÁRE s. v. masacrare.

EXTERMINARE s. distrugere, masacrare, măcelărire, nimicire, stîrpire, (rar) măcelărit, (pop. și fam.) căsăpire. (~ întregii populații.)

Intrare: exterminare
exterminare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • exterminare
  • exterminarea
plural
  • exterminări
  • exterminările
genitiv-dativ singular
  • exterminări
  • exterminării
plural
  • exterminări
  • exterminărilor
vocativ singular —
plural —
esterminare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

exterminare, exterminărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a extermina și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: distrugere exterminațiune masacrare nimicire stârpire
    • format_quote Semnatarii acordului să-și ia angajamentul solemn și necondiționat de a nu folosi arma atomică, arma cu hidrogen și alte arme de exterminare în masă. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2860. DLRLC
    • format_quote Uzinele de arme și muniții măreau depozitele de proiectile, fabricau artileria trebuincioasă exterminării. ARGHEZI, P. T. 68. DLRLC
etimologie:
  • vezi extermina DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.