8 definitzii pentru exceptare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
EXCEPTÁRE s. f. Actziunea de a excepta shi rezultatul ei. V. excepta.
EXCEPTÁRE s. f. Actziunea de a excepta shi rezultatul ei. V. excepta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ionel_bufu
- actziuni
exceptare sf [At: ANTONESCU D. / V: (inv) esc~ / P: excep~ / Pl: ~tari / E: excepta] 1 Lasare deoparte. 2 Neincludere. 3 Nesocotire. 4 Excludere. 5 Facere a unei exceptzii de la o regula o norma. 6 (Inv) Separare. 7 Ridicare intrun proces a unor obiectzii Cf excepta (8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
EXCEPTÁRE s. f. Actziunea de a excepta.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
EXCEPTÁRE s.f. Actziunea faptul de a excepta. [< excepta].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
esceptare sf vz exceptare
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
!exceptare (excludere) s. f. g.d. art. exceptarii; pl. exceptari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adaugata de gall
- actziuni
exceptáre (excludere) s. f. g.d. art. exceptắrii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
exceptáre s. f. g.d. art. exceptarii
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
exceptare, exceptarisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a excepta shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- excepta DEX '09 DEX '98 DN
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.