2 definiții pentru evirare
Dicționare explicative
EVIRÁRE s.f. Evirație. [< evira].
Dicționare morfologice
eviráre s. f., g.-d. art. evirării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: evirare
evirare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||