esperanto sns [At: RESMERITZA D. / E: fr espéranto] Limba artificiala formata din elemente de vocabular shi de gramatica imprumutate din cele mai raspandite limbi europene creata la sfarshitul sec. XIX cu scopul de a deveni limba internatzionala.

ESPERÁNTO s. n. Limba artificiala bazata pe o gramatica schematizata shi pe un vocabular imprumutat de la cele mai raspindite limbi europene inventata la sfirshitul secolului al XIXlea cu pretentzia de a deveni limba internatzionala.

ESPERÁNTO s.n. Limba internatzionala formata din elemente de vocabular shi de gramatica imprumutate din cele mai raspandite limbi europene inventata la sfarshitul sec. XIX de catre dr. Zamenhof. [< fr. espéranto < Esperanto pseudonimul creatorului].

ESPERÁNTO s. n. limba artificiala formata din elementele de vocabular shi de gramatica imprumutate din cele mai raspandite limbi europene. (< fr. espéranto)

ESPERÁNTO n. Limba artificiala creata la sfarshitul sec. XIX din elemente de vocabular ale celor mai raspandite limbi europene pentru a servi drept limba internatzionala. /<fr. espéranto

esperanto n. limba internatzionala stabilita pela 1887 de doctorul Zamenhof.

esperánto s. n.

esperánto s. n.

ESPERÁNTO s. n. (< fr. espéranto < Esperanto pseudonimul creatorului ei): limba artificiala creata in 1887 de medicul polonez dr. I. Zamenhof cu scopul de a servi k limba internatzionala. Vocabularul ei este constituit in cea mai mare parte din cuvinte formate pe baza radacinilor din limbile romanice shi germanice iar structura gramaticala este foarte simpla (nu are diftongi accentul e numai pe silaba antepenultima genul e indicat prin sufix iar timpul shi modul prin schimbarea vocalei din silaba finala etc.) shi nelegata de aceea a limbilor naturale. Sa raspandit mai intai in Rusia in Germania shi in Anglia. Are numeroshi adeptzi in toate tzarile lumii shi este propagata de doua mari asociatzii cu filiale in 90 de tzari. Acestea dispun de publicatzii shi traduceri proprii shi anual organizeaza congrese internatzionale la care participa 2.0003.000 de delegatzi. Conducerea esperantishtilor a atras inca din 1950 atentzia O.N.U. in legatura cu importantza care o are folosirea acestei limbi in relatziile internatzionale iar UNESCO a dat in 1954 o rezolutzie favorabila in acest sens.