enterohemoragie sf [At: DN² / Pl: ~ii / E: fr entérohémorrhagie] (Med) Hemoragie intestinala.

ENTEROHEMORAGÍE s.f. Hemoragie intestinala. [Gen. iei. / < fr. entérohémorragie cf. gr. enteron intestin haima sange rhegnynai a curge].

ENTEROHEMORAGÍE s. f. hemoragie intestinala. (< fr. entérohémorragie)

ENTEROHEMORAGÍE f. Hemoragie intestinala. /<fr. entérohémorragie

enterohemoragíe s. f. art. enterohemoragía g.d. art. enterohemoragíei; pl. enterohemoragíi art. enterohemoragíile

enterohemoragíe s. f. → hemoragie

ENTERO „intestin tub digestiv viscere intestinal”. ◊ gr. enteron „matz intestin” > fr. entero germ. id. it. id. engl. id. > rom. entero. □ ~bacter (v. bacter) s. n. germen saprofit care traieshte in tubul digestiv al omului shi al animalului; ~blast (v. blast) s. n. endodermul primitiv dupa formarea mezoblastului; ~cel (v. cel₂) s. n. hernie intestinala; ~centeza (v. centeza) s. f. punctzie a intestinului; ~cistocel (v. cisto v. cel₂) s. n. hernie mixta a intestinului shi a vezicii urinare prin aceeashi bresha parietala; ~cistoplastie (v. cisto v. plastie) s. f. operatzie chirurgicala de unire a unui segment exclus din intestin cu vezica urinara pentru ai mari capacitatea; ~cliza (v. cliza₂) s. f. spalatura intestinala; ~coc (v. coc) s. m. streptococ izolat din materiile fecale care traieshte saprofit in intestin; ~cocemie (v. coc v. emie) s. f. infectzie cu aspect septicemic provocata de streptococi din grupul D (enterococi); ~epiplocel (v. epiplo v. cel₂) s. n. hernie mixta a intestinului shi a epiploonului; ~gen (v. gen₁) adj. de origine intestinala; ~graf (v. graf) s. n. aparat care inregistreaza motilitatea intestinala shi presiunile intraintestinale; ~grafie (v. grafie) s. f. inregistrare grafica a motilitatzii intestinale shi a presiunilor intraintestinale; ~hemoragie (v. hemo v. ragie) s. f. hemoragie intestinala; ~hepatocel (v. hepato v. cel₂) s. n. hernie ombilicala congenitala a ficatului shi a intestinului; ~hidrocel (v. hidro₁ v. cel₂) s. n. hernie intestinala a hidrocelului; ~id (v. id) adj. enteromorf*; ~lit (v. lit₁) s. n. concretziune minerala formata in intestin; ~logie (v. logie₁) s. f. disciplina care se ocupa cu studiul tractului intestinal; ~megalie (v. megalie) s. f. largire patologica a calibrului intestinal; ~mer (v. mer) s. n. segment al tubului digestiv embrionar; ~mixoree (v. mixo₁ v. ree) s. f. secretzie exagerata de mucus intestinal; ~morf (v. morf) adj. in forma de intestin; sin. enteroid; ~patie (v. palie) s. f. afectziune localizata pe intestin; ~pexie (v. pexie) s. f. operatzie chirurgicala de fixare a intestinului de peretele abdominal; ~plastie (v. plastie) s. f. operatzie chirurgicala in care se utilizeaza k material de plastie o ansa de intestin subtzire; ~plexie (v. plexie) s. f. operatzie chirurgicala de unire a doua segmente de intestin sectzionat prin intermediul unor ace elastice de fixare; ~proctie (v. proctie) s. f. anus artificial; ~ptoza (v. ptoza) s. f. deplasare a intestinului in partea de jos a cavitatzii abdominale; ~rafie (v. rafie) s. f. sutura chirurgicala a unei plagi intestinale; ~ragie (v. ragie) s. f. hemoragie intestinala; ~scop (v. scop) s. n. instrument utilizat in enteroscopie format dintrun tub drept shi un dispozitiv de iluminat; ~scopie (v. scopie) s. f. examinare a intestinului cu ajutorul enteroscopului; ~spasm (v. spasm) s. n. contractzie spasmodica a intestinului; ~stenoza (v. stenoza) s. f. strimtare patologica a intestinului; ~stomie (v. stomie) s. f. operatzie chirurgicala de deschidere la piele a unei anse intestinale; ~tom (v. tom) s. n. instrument chirurgical folosit in enterotomie; ~tomie (v. tomie) s. f. incizie chirurgicala a peretelui intestinal; ~trop (v. trop) adj. (despre toxine) care prezinta afinitate pentru intestin; ~zoar (v. zoar) s. n. vierme sau parazit intestinal.