2 definiții pentru elogiativ
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ELOGIATÍV, -Ă adj. (Rar) Elogios. [Pron. -gi-a-. / cf. it. elogiativo].
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
elogiatív adj. m. (sil. -gi-a-), pl. elogiatívi; f. sg. elogiatívă, pl. elogiatíve
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: elogiativ
elogiativ adjectiv
- silabație: -gi-a-
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)