6 definitzii pentru dumirit / dumerit

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

dumirít ~a a vz dumerit

dumerít ~a a [At: CANTEMIR I. I. I 79 / V: ~mir~ (inv) domir~ / Pl: ~itzi ~e / E: dumeri] 1 (D. oameni) Care sa lamurit asupra unei probleme unei situatzii incurcate neclare. 2 (D. oameni) Care a fost ajutat sa intzeleaga ceva. 3 (Ivr; d. probleme etc.) Clarificat. 4 (Inv; d. oameni) Care a fost determinat sa cedeze Si: induplecat. 5 (Inv; d. oameni) Care a fost convins sa primeasca ceva. 6 (Pex) Imblanzit. 7 (Inv; d. oameni) Care sa induplecat sa accepte sau sa primeasca ceva. 8 (Ivr; d. oameni) Chibzuit.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DUMERIT adj. clarificat edificat lamurit. (Sint pe deplin ~.)

Intrare: dumirit / dumerit
dumirit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dumirit
  • dumiritul
  • dumiritu‑
  • dumirita
  • dumirita
plural
  • dumiritzi
  • dumiritzii
  • dumirite
  • dumiritele
genitiv-dativ singular
  • dumirit
  • dumiritului
  • dumirite
  • dumiritei
plural
  • dumiritzi
  • dumiritzilor
  • dumirite
  • dumiritelor
vocativ singular
plural
dumerit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dumerit
  • dumeritul
  • dumeritu‑
  • dumerita
  • dumerita
plural
  • dumeritzi
  • dumeritzii
  • dumerite
  • dumeritele
genitiv-dativ singular
  • dumerit
  • dumeritului
  • dumerite
  • dumeritei
plural
  • dumeritzi
  • dumeritzilor
  • dumerite
  • dumeritelor
vocativ singular
plural
domerit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • domerit
  • domeritul
  • domerita
  • domerita
plural
  • domeritzi
  • domeritzii
  • domerite
  • domeritele
genitiv-dativ singular
  • domerit
  • domeritului
  • domerite
  • domeritei
plural
  • domeritzi
  • domeritzilor
  • domerite
  • domeritelor
vocativ singular
plural
domirit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • domirit
  • domiritul
  • domiritu‑
  • domirita
  • domirita
plural
  • domiritzi
  • domiritzii
  • domirite
  • domiritele
genitiv-dativ singular
  • domirit
  • domiritului
  • domirite
  • domiritei
plural
  • domiritzi
  • domiritzilor
  • domirite
  • domiritelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

dumirit, dumirita / dumerit, dumeritaadjectiv

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.