12 definitzii pentru dulama

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DULÁMA dulame s. f. 1. Haina tzaraneasca lunga (shi imblanita) facuta din postav gros. ♦ Haina lunga purtata in trecut de negustori preotzi etc. 2. Haina de ceremonie purtata de domni shi de boieri facuta din stofa scumpa adesea impodobita cu blana shi cu paftale. Din tc. dolama.

DULÁMA dulame s. f. 1. Haina tzaraneasca lunga (shi imblanita) facuta din postav gros. ♦ Haina lunga purtata in trecut de negustori preotzi etc. 2. Haina de ceremonie purtata de domni shi de boieri facuta din stofa scumpa adesea impodobita cu blana shi cu paftale. Din tc. dolama.

dulama sf [At: (a. 1536) CUV. D. BATR. I 238 / V: (inv) ~ma dol~ dolana doloa~ / Pl: ~me (ivp) ~lami[1] / E: tc dolama] 1 (Inv) Haina de ceremonie purtata de domni shi de boieri din stofa scumpa adesea impodobita cu blana shi cu paftale. 2 Haina lunga purtata in trecut de negustori preotzi calugari etc. 3 Haina tzaraneasca lunga (shi ingalbenita) facuta din postav gros. 4 Naframa folosita k basma.

  1. shi ále pentru var. la sing. — Octavian Mocanu

DULÁMA dulami shi dulame s. f. 1. Haina lunga (imblanita) purtata la tzara de femei shi de barbatzi (odinioara shi de tirgovetzi). Subt dulamele lor de shiac draganii impresurind carutza avura in curind infatzishari de vedenii estompate. SADOVEANU Z. C. 189. Kira intro dulama cu harshii de vulpe se repede inspre Cornul Caprei. DELAVRANCEA S. 170. SHapoi atunci... punetzi cuvioase Ilarie plosca cu rachiu la shold icrishoare moi... shi altceva de gustare in buzunarile dulamei. CREANGA A. 121. Dulama era un strai batrinesc shi de care se pomeneshte in poezia populara din Moldova k imblau imbracatzi haiducii. SHEZ. VII 179. 2. Haina de mare tzinuta a domnitorilor shi boierilor de odinioara facuta dintro tzesatura scumpa shi impodobita cu blana shi cu nasturi de pretz. Se strinse shi el k un arici in dulama domneasca. SADOVEANU Z. C. 189. Pe sub mantie purta o dulama de matase alba shi la cingatoare avea o sabie de aur. ISPIRESCU M. V. 43. Lapushneanul... era imbracat cu toata pompa domneasca. Purta coroana Paleologilor shi peste dulama poloneza de catifea stacoshie avea cabanitza turceasca... iar pintre bumbii dulamii se zarea o zea de sirma. NEGRUZZI S. I 148.

DULÁMA ~e f. 1) Haina scurta imblanita shi impodobita cu garnituri din metale scumpe purtata in trecut de domni shi de boieri la diferite ceremonii. 2) Haina lunga de obicei imblanita purtata in trecut de tzarani. /

dulama f. 1. haina boiereasca de parada: dulami cu flori de aur la piept impodobite AL.; 2. haina de aceeash forma purtata de haiduci de preotzi shi de lautarii tzigani: cuviosul Ilarie cu ceva gustare in buzunarile dulamei CR.; 3. haina de dimie alba uneori lunga pana la calcaie purtata de tzarani: Vanturatzara imbracat cu dulama veche shi caciula brumarie AL. [Turc. DOLAMÁ].

duláma f. pl. e shi amĭ (turc. dolomá manta de ceremonie a ĭenicerilor; ngr. dolomás sirb. doloma rus. pol. dolman. Cp. cu lat. dalmatica [vestis] manta cu minecĭ lungĭ. V. dolman). Vechĭ. Un fel de redingota de ceremonie uneorĭ de catifea. Maĭ pe urma un fel de manta lunga care o purtaŭ negustoriĭ preutziĭ shi lautariĭ. Azĭ. Olt. Un fel de pardesiŭ tzaranesc lung de dimie alba ornat cu ceaprazurĭ shi gaitane negre. V. contush ipingea.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

duláma s. f. g.d. art. dulámei; pl. duláme

duláma s. f. g.d. art. dulámei; pl. duláme

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DULÁMA s. suman (reg.) contash recal (Transilv. shi Maram.) guba. (~ de dimie.)

DULAMA s. suman (reg.) contash recal (Transilv. shi Maram.) guba. (~ de dimie.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

duláma (duláme) s. f. 1. Haina veche purtata de boieri shi apoi de burghezie. 2. (Olt.) Haina lunga de postav alb. Mr. duluma megl. dulma. Tc. dolama (SHeineanu II 163; Lokotsch 530) cf. ngr. ντουλαμᾶς bg. sb. dolama mag. dolmány pol. rus. dolman. Din aceste ultime cuvinte provine dubletul dolman s. n. cf. fr. dolman sp. dormán.

Intrare: dulama
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dulama
  • dulama
plural
  • dulame
  • dulamele
genitiv-dativ singular
  • dulame
  • dulamei
plural
  • dulame
  • dulamelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

dulama, dulamesubstantiv feminin

  • 1. Haina tzaraneasca lunga (shi imblanita) facuta din postav gros. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Subt dulamele lor de shiac draganii impresurind carutza avura in curind infatzishari de vedenii estompate. SADOVEANU Z. C. 189. DLRLC
    • format_quote Kira intro dulama cu harshii de vulpe se repede inspre Cornul Caprei. DELAVRANCEA S. 170. DLRLC
    • format_quote SHapoi atunci... punetzi cuvioase Ilarie plosca cu rachiu la shold icrishoare moi... shi altceva de gustare in buzunarile dulamei. CREANGA A. 121. DLRLC
    • format_quote Dulama era un strai batrinesc shi de care se pomeneshte in poezia populara – din Moldova – k imblau imbracatzi haiducii. SHEZ. VII 179. DLRLC
    • 1.1. Haina lunga purtata in trecut de negustori preotzi etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Haina de ceremonie purtata de domni shi de boieri facuta din stofa scumpa adesea impodobita cu blana shi cu paftale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se strinse shi el k un arici in dulama domneasca. SADOVEANU Z. C. 189. DLRLC
    • format_quote Pe sub mantie purta o dulama de matase alba shi la cingatoare avea o sabie de aur. ISPIRESCU M. V. 43. DLRLC
    • format_quote Lapushneanul... era imbracat cu toata pompa domneasca. Purta coroana Paleologilor shi peste dulama poloneza de catifea stacoshie avea cabanitza turceasca... iar pintre bumbii dulamii se zarea o zea de sirma. NEGRUZZI S. I 148. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.