5 definiții pentru drojdioară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DROJDIOÁRĂ, drojdioare, s. f. Diminutiv al lui drojdie (2); drojdiuță. [Pr.: -di-oa-] – Drojdie + suf. -ioară.
DROJDIOÁRĂ, drojdioare, s. f. Diminutiv al lui drojdie (2); drojdiuță. [Pr.: -di-oa-] – Drojdie + suf. -ioară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
drojdioáră sf [At: M. I. CARAGIALE, C. 148 / P: ~di-oa~ / Pl: ~re / E: drojdie + -oară] 1-16 (Șhp) Drojdie (1-5, 8-10) (puțină). 17 (Lpl) Drojdie (10).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DROJDIOÁRĂ, drojdioare, s. f. Diminutiv al lui drojdie (2). Îl aflai... la o spumă de drojdioară, în gura pieței, într-o dimineață, după chef. M. I. CARAGIALE, C. 148. – Pronunțat: -di-oa-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
drojdioáră (-di-oa-) s. f., g.-d. art. drojdioárei; pl. drojdioáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
drojdioáră s. f. (sil. -di-oa-), g.-d. art. drojdioárei; pl. drojdioáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: droj-di-oa-ră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
drojdioară, drojdioaresubstantiv feminin
-
- Îl aflai... la o spumă de drojdioară, în gura pieței, într-o dimineață, după chef. M. I. CARAGIALE, C. 148. DLRLC
-
etimologie:
- Drojdie + sufix -ioară. DEX '98 DEX '09