11 definiții pentru dominator
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DOMINATÓR, -OÁRE, dominatori, -oare, adj. (Rar) Dominant; căruia îi place să domine, să se impună. – Din fr. dominateur, lat. dominator.
DOMINATÓR, -OÁRE, dominatori, -oare, adj. (Rar) Dominant; căruia îi place să domine, să se impună. – Din fr. dominateur, lat. dominator.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dominator, ~oare smf, a [At: ODOBESCU, S. III, 69 / Pl: ~i, ~oare / E: fr dominateur] 1-2 (Persoană) care domină (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOMINATÓR, -OÁRE, dominatori, -oare, adj. (Rar) Dominant. (Fig.) Piatra Craiului... mi-a părut totdeauna, dominatoare cum e și singură, o imensă catedrală. CAMIL PETRESCU, U. N. 242.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOMINATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Dominant. [Cf. fr. dominateur, lat. dominator].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOMINATÓR, -OÁRE adj. dominant. (< fr. dominateur, lat. dominator)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DOMINATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care domină; care exprimă dominare. /<fr. dominateur, lat. dominator
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dominator a. și m. care domină.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* dominatór, -oáre adj. (lat. domĭnator). Dominant, domnitor, guvernator: imperiu roman ajunsese dominator peste tot basinu Mediteraneĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dominatór adj. m., pl. dominatóri; f. sg. și pl. dominatoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dominatór adj. m., pl. dominatóri; f. sg. și pl. dominatoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
domin, -nator adj. v.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
dominator, dominatoareadjectiv
- 1. Căruia îi place să domine, să se impună. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: dominant
- Piatra Craiului... mi-a părut totdeauna, dominatoare cum e și singură, o imensă catedrală. CAMIL PETRESCU, U. N. 242. DLRLC
-
etimologie:
- dominateur DEX '09 DEX '98 DN
- dominator DEX '09 DEX '98 DN