6 definiții pentru disuada
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
disuada vt [At: LM / P: ~su-a~ / Pzi: ~déz / E: fr dissuader] (Frm) A abate pe cineva de la o hotărâre.
DISUADÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A abate pe cineva de la o hotărâre. [Pron. -su-a-. / < fr. dissuader].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISUADÁ vb. tr. a abate pe cineva de la o hotărâre. (< fr. dissuader)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DISUADÁ ~éz tranz. livr. (persoane) A sfătui să renunțe (la o intenție); a deconsilia. /<fr. dissuader, lat. dissuadere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
* disuadéz v. tr. (fr. dissuader, d. lat. dissuadére). Desfătuĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
disuadá vb. (sil. -su-a-), ind. prez. 3 sg. disuadeáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: disuada
- silabație: -su-a-
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)