10 definiții pentru disimulație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DISIMULÁȚIE, disimulații, s. f. (Rar) Disimulare. – Din fr. dissimulation.
DISIMULÁȚIE, disimulații, s. f. (Rar) Disimulare. – Din fr. dissimulation.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
disimulație sf [At: FIS. 167/12 / V: ~iune, (înv) ~lăciune / Pl: ~ii / E: fr dissimulation, lat dissimulatio] Prefăcătorie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISIMULÁȚIE s. f. Disimulare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISIMULÁȚIE s.f. Prefăcătorie, nesinceritate; disimulare. [Gen. -iei, var. disimulațiune s.f. / cf. fr. dissimulation, lat dissimulatio].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISIMULÁȚIE s. f. disimulare. (< fr. dissimulation, lat. dissimulatio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
disimulațiune sf vz disimulație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISIMULAȚIÚNE s.f. v. disimulație.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* disimulațiúne f. (lat. dis-simulátio, -ónis. V. simulațiune). Acțiunea de a disimula, de a-țĭ ascunde gîndu. – Și -áție, dar maĭ ales -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
disimuláție (prefăcătorie) (rar) (-ți-e) s. f., art. disimuláția (-ți-a), g.-d. art. disimuláției; pl. disimuláții, art. disimuláțiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
disimuláție s. f. → simulație
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ți-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
disimulație, disimulațiisubstantiv feminin
- 1. Disimulare, nesinceritate, prefăcătorie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: disimulare nesinceritate prefăcătorie
etimologie:
- dissimulation DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.