9 definitzii pentru disculpare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DISCULPÁRE disculpari s. f. (Livr.) Actziunea de a (se) disculpa; dezvinovatzire. V. disculpa.
disculpare sf [At: ARISTIA PLUT. / V: (inv) des~ / Pl: ~pari / E: disculpa] 1 Dezvinovatzire. 2 (Jur) Scoatere din cauza a unui acuzat dupa ce sa dovedit nevinovatzia acestuia.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DISCULPÁRE disculpari s. f. Actziunea de a (se) disculpa; dezvinovatzire. V. disculpa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DISCULPÁRE s. f. Actziunea de a (se) disculpa de a (se) scoate din culpa; dezvinovatzire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DISCULPÁRE s.f. Actziunea de a (se) disculpa shi rezultatul ei; disculpatzie disculpa. [< disculpa].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
disculpáre (livr.) s. f. g.d. art. disculpắrii; pl. disculpắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
disculpáre s. f. g.d. art. disculparii; pl. disculpari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DISCULPÁRE s. v. dezvinovatzire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DISCULPARE s. dezvinovatzire justiticare scuza (rar) dezvinuire scuzare. (~ cuiva care este considerat vinovat de ceva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
disculpare, disculparisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a (se) disculpa. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: dezvinovatzire disculpatzie disculpa
etimologie:
- disculpa DEX '09 DEX '98 DN