dirijor ~oare smf [At: TIM. POPOVICI D. M. / Pl: ~i ~oare / E: dirija + or] 1 Persoana care conduce un cor sau o orchestra regland mishcarea ritmul tonalitatea Si: (ivr) direjetor (1). 2 (Pex) Persoana care conduce executzia unei piese muzicale urmarind redarea exacta shi expresivartistica a partiturii Si: (ivr) direjetor (2).

DIRIJÓR OÁRE dirijori oare s. m. shi f. Persoana care conduce o orchestra sau un cor. Pregatirea shi autoritatea dirijorilor influentzeaza intrun grad inalt nivelul de interpretare al orchestrei. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 368 1/2.

DIRIJÓR OÁRE s.m. shi f. Persoana care conduce o orchestra sau un cor. [< dirija + or].

DIRIJÓR OÁRE s. m. f. cel care conduce o orchestra un cor. (< dirija + or)

DIRIJÓR ~i m. 1) Persoana (cu studii speciale) care dirijeaza o orchestra sau un cor. 2) fig. Persoana care dirijeaza un grup de oameni intro actziune colectiva. /a dirija + suf. ~or

* dirijór oáre s. (d. dirijez). Barb. Director dirigent conductor de cor.

feméiedirijór s. f. (muz.) Femeie care a imbratzishat profesia de dirijor ◊ „Dupa informatziile care le detzin se pare k sunt singura femeiedirijor de orchestra din tzara.” Universitatea comunista 2/85 p. 5 (din femeie + dirijor)

muziciándirijór s. m. (muz.) 1974 Muzician care dirijeaza v. muziciancompozitor (din muzician + dirijor)

dirijór s. m. pl. dirijóri

dirijór s. m. pl. dirijóri

dirijor sb. (dirijorul unei orchestre).

DIRIJÓR s. (MUZ.) shef de orchestra.

DIRIJOR s. (MUZ.) shef de orchestra.