15 definitzii pentru dictzionar

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DICTZIONÁR dictzionare s. n. Opera lexicografica cuprinzand cuvintele unei limbi ale unui dialect ale unui domeniu de activitate ale unui scriitor etc. organizate intro anumita ordine (de obicei alfabetica) shi explicate in aceeashi limba sau traduse intro limba straina. [Pr.: tzio] Din fr. dictionnaire lat. dictionarium.

DICTZIONÁR dictzionare s. n. Opera lexicografica cuprinzand cuvintele unei limbi ale unui dialect ale unui domeniu de activitate ale unui scriitor etc. organizate intro anumita ordine (de obicei alfabetica) shi explicate in aceeashi limba sau traduse intro limba straina. [Pr.: tzio] Din fr. dictionnaire lat. dictionarium.

dictzionár sn [At: IORGOVICI O. 78/11 / V: (inv) ~nér dicsi~ dicsionér (ivr) ~iunár / P: ~tzio~ / Pl: ~e / E: fr dictionnaire lat dictionarium] Opera lexicografica cuprinzand (toate) cuvintele unei limbi ale unui dialect ale unui domeniu de activitate ale operelor unui scriitor etc. structurate intro anumita ordine (de obicei alfabetica) shi explicate in aceeashi limba ori traduse intro limba straina Si: glosar lexicon vocabular.

DICTZIONÁR dictzionare s. n. 1. Lucrare shtiintzifica cuprinzind cuvintele unei limbi ashezate de obicei in ordine alfabetica shi explicate in aceeashi limba sau traduse intro limba straina. Dictzionarul limbii romine literare contemporane. Dictzionar rusoromin.Deliu era singur. Sta la birou co carte shi cun dictzionar dinainte. BART E. 348. [Antioh Cantemir] se apucase de un dictzionar rusesc shi francez. NEGRUZZI S. II 157. 2. (Urmat de determinari) Culegere in ordine alfabetica a termenilor privitori la o anumita shtiintza arta ramura a tehnicii explicatzi in aceeashi limba sau tradushi intro limba straina. Dictzionar medical. Dictzionar istoric. Dictzionar geografic. Dictzionar tehnic. Pronuntzat: tzio.

DICTZIONÁR s.n. 1. Lucrare care cuprinde cuvintele unei limbi sau ale operei unui scriitor aranjate intro anumita ordine (de obicei alfabetica) shi explicate in aceeashi limba sau traduse in alta limba. 2. Lista alfabetica de termeni (cu explicatziile necesare) apartzinand unei anumite shtiintze arte etc. [Pron. tzio. / < fr. dictionnaire cf. lat. t. dictionarium].

DICTZIONÁR s. n. 1. lucrare lexicografica cuprinzand cuvintele unei limbi sau ale unui sector al acesteia aranjate in aceeashi limba sau intro limba straina. ◊ lista alfabetica de termeni cu explicatziile necesare apartzinand unei anumite shtiintze arte etc. 2. (inform.) lista a unui fishier contzinand in ordine indicatzii despre componentele acestuia; lista contzinand cuvintecheie shi interpretarea lor. (< fr. dictionnaire lat. dictionarium)

DICTZIONÁR ~e n. Lucrare lexicografica care cuprinde cuvintele unei limbi sau ale unui domeniu de activitate aranjate de obicei in ordine alfabetica shi explicate in aceeashi limba sau traduse in alta limba. [Sil. tzio] /<fr. dictionnaire lat. dictionarium

dictzionar n. culegere de vorbe dintr’o limba arta sau shtiintza dispuse in ordine alfabetica shi explicate in aceeash limba sau traduse intr’alta.

* dictzionár n. pl. e (mlat. dictionarium fr. dictionnaire). Vocabular lexic glosar carte care cuprinde in ordine alfabetica explicate orĭ traduse toate cuvintele uneĭ limbĭ orĭ totzĭ terminiĭ tecnicĭ orĭ numele propriĭ ale uneĭ shtiintze: dictzionar romanolatin dictzionar botanic. Fig. Dictzionar viŭ om care shtie foarte multe lucrurĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

dictzionár (tzio) s. n. pl. dictzionáre

dictzionár s. n. (sil. tzio) pl. dictzionáre

+dictzionartezaur (desp. tzio) s. n. pl. dictzionaretezaur

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DICTZIONÁR s. lexicon vocabular (inv.) condica cuvantar vorbar. (~ de termeni tehnici.)

DICTZIONAR s. lexicon vocabular (inv.) condica cuvintar vorbar. (~ de termeni tehnici.)

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

DICTZIONÁR s. n. (< fr. dictionnaire cf. lat. t. dictionarium): lucrare lexicografica in care sunt cuprinse cuvintele unei limbi ale unui dialect ale unui domeniu de activitate sau ale operei unui scriitor aranjate in ordine alfabetica shi explicate fie in aceeashi limba fie intro alta limba. Primele d. romaneshti au fost glosarele bilingve slavoromane manuscrise din secolul al XVIlea. Din 1700 nea ramas in manuscris un d. bilingv romanlatin cu limba de baza romaneasca atribuit unui anonim banatzean: Anonymus Caransebesiensis. In 1789 a aparut la Iashi un d. bilingv rusroman alcatuit de Mihail Strelbitzki. In 1818 I. BudaiDeleanu a terminat Lexiconul romanescnemtzesc d. cu un bogat material extras din texte cu indicatzii gramaticale stilistice shi etimologice dar ramas in manuscris. Intre 18221823 a aparut la Cluj din indemnul episcopului Ioan Bob Dictzionarul romanesc latinesc shi unguresc in doua volume elaborat de un autor ramas necunoscut iar in 1825 Lexiconul de la Buda d. romanlatinmaghiargerman considerat lucrare lexicografica romana moderna (alcatuit de Samuil Micu Petru Maior Vasile Coloshi Ioan Corneli Ioan Teodorovici shi Alexandru Teodori). ◊ ~ unilíngv (monolíngv): d. care explica termenii intro singura limba. ◊ ~ bilíngv: d. care explica termenii in doua limbi. Dintre nenumaratele d. bilingve aparute in tzara noastra amintim urmatoarele: Nouveau dictionnaire roumainfrançais Vol. IIV Bucarest 18931895 de Frédéric Damé; Dictzionar romanmaghiar Vol. III Bucureshti 1964 sub redactzia acad. Emil Petrovici; Dictzionar cehroman Bucureshti 1966 sub redactzia prof. Sorin Stati; Dictzionar germanroman Bucureshti 1966 sub redactzia prof. Mihail Isbashescu shi a Mariei Iliescu etc. ◊ ~ plurilíngv (poliglót): d. care explica termenii in mai mult de doua limbi k de exemplu Dictzionar tehnic poliglot romana rusa engleza germana franceza maghiara Bucureshti 1967. ◊ ~ explicatív: d. general care explica termenii dand definitziile acestora shi clasificarile corespunzatoare eventualele combinatzii shi unele exemple absolut necesare. Sunt considerate d. explicative pentru limba romana urmatoarele: Dictzionar universal al limbii romane Craiova 1896 de Lazar SHaineanu; Rumänischdeutsche Wörterbuch Vol. IIII Bukarest 1903 (I) 1911 (II) shi 1925 (III) de Hariton Tiktin; Dictzionarul enciclopedic ilustrat „Cartea romaneasca” Bucureshti 19261931 de I.A. Candrea shi Gh. Adamescu; Dictzionarul limbii romaneshti (Etimologii intzelesuri exemple citatziuni arhaisme neologisme provincialisme) Iashi 1939 de August Scriban; Dictzionarul limbii romane literare contemporane Vol. IIV Bucureshti 1955 (I) 1956 (II) 1957 (III shi IV) sub redactzia acad. Emil Petrovici shi a prof. Dimitrie Macrea; Dictzionarul limbii romane modeme Bucureshti 1958 sub redactzia prof. Dimitrie Macrea; Mic dictzionar al limbii romane Bucureshti 1974 de Ana Canarache shi Vasile Breban; Dictzionarul explicativ al limbii romane (DEX) Bucureshti 1975 sub redactzia acad. Ion Coteanu etc. ◊ ~ etimológic: d. care ia in discutzie originea fiecarui termen in parte dand indicatzii cu privire la etimoane shi sensuri. Sunt cunoscute k dictzionare etimologice ale limbii romane urmatoarele: Dictionnaire d’étymologie dacoromane Vol. I: Éléments latins comparés avec les autres langues romanes Vol. al IIlea: Éléments slaves magyars turcs grécomodernes et albanais Francfort A/M Berlin Bucarest 1870 (I) shi 1879 (II) de A. de Cihac; Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache. I. Lateinisches Element mit Berücksichtigung aller romanischen Sprachen Heidelberg 1905 de Sextil Pushcariu; Dictzionarul etimologic al limbii romane. Elementele latine (APUTEA) Bucureshti 19071914 de I.A. Candrea shi Ov. Densusianu; Diccionario etimologico rumano Tenerife 19501958 de Al. Cioranescu. Pe langa aceste lucrari mai includ indicatzii etimologice shi urmatoarele d.: cel al lui H. Tiktin (19031925) cel de sub redactzia prof. Dimitrie Macrea shi cel de sub redactzia acad. Ion Coteanu (19581975). SHi in R. Moldova a aparut un Scurt dictzionar etimologic al limbii [zise] moldoveneshti in 1978. ◊ ~ enciclopédic (lexicón): d. care ia in discutzie fie termenii unui singur domeniu de specialitate (istoria geografia literatura medicina chimia fizica astronomia logica filozofia lingvistica etc.) fie termenii tuturor domeniilor shtiintzei shi culturii. Pentru limba romana au fost elaborate d. enciclopedice: Enciclopedia romana Vol. IIII Sibiu 1898 (I) 1900 (II) shi 1904 (III) de Ctin Diaconovici; Dictzionarul enciclopedic ilustrat „Cartea romaneasca” Bucureshti 19261931 de I.A. Candrea shi Gh. Adamescu; Marea enciclopedie agricola Vol. IV Bucureshti 1937 (I) 1938 (II) 1940 (III) 1942 (IV) shi 1943 (V) de C. Filipescu; Enciclopedia inventziunilor tehnice Vol. III Bucureshti 1939 (I) 1942 (II) de Nicolae P. Constantinescu; Lexiconul tehnic roman Vol. IVII Bucureshti 19491955; Lexiconul tehnic roman Vol. IXIV Bucureshti 19571968 sub redactzia acad. Remus Raduletz; Dictzionar enciclopedic roman Vol. IIV Bucureshti 1962 (I) 1964 (II) 1965 (III) 1966 (IV); Mic dictzionar enciclopedic Bucureshti 1972; Mica enciclopedie onomastica Bucureshti 1975 de Christian Ionescu. ◊ ~ académic: d. editat de academia unei tzari la care colaboreaza cei mai mari specialishti din diferite domenii de activitate. Pentru limba romana exista mai multe d. academice. Astfel intre 18711877 a aparut Dictzionarul limbii romane in 3 volume al lui A. T. Laurian shi I. C. Massim redactat la cererea Academiei Romane dar din cauza latinismului exagerat sarcina a fost incredintzata lui B. P. Hasdeu care intre 18851893 scoate Etymologicum Magnum Romaniae numai trei volume (literele AB pana la cuvantul barbat) conceput k o lucrare vasta cu caracter etimologic istoric folcloric dialectal shi onomastic. Intre 19131949 Sextil Pushcariu publica tot din insarcinarea Academiei Romane literele AC DDe shi FL (pana la cuvantul lojnitza) din Dictzionarul limbii romane (DA) lucrare cu caracter istoric etimologic explicativ shi normativ. Intre 19651969 au aparut sub redactzia acad. Iorgu Iordan Alexandru Graur shi Ion Coteanu tomurile al VIlea (litera M) shi al VIIlea (litera O) din Dictzionarul limbii romane (DLR) Serie noua. Au aparut in continuare din acest dictzionar tomurile: IX litera R (1975); VIII partea a 3a litera P (1977); XI partea 1 litera SH (1978); VIII partea a 4a litera P (1980); XI partea a 2a litera T (1982); XI partea a 3a litera T (1983); VIII partea a 5a litera P (1984); X partea 1 litera S (1986) partea a 2a litera S (1987) partea a 3a litera S (1990) partea a 4a litera S (1993). Pe langa aceste tipuri de d. amintite pentru limba romana au fost elaborate shi dictzionare speciale de mare importantza practica in cultura romaneasca: Dictzionar invers Bucureshti 1957; Dictzionar de neologisme Bucureshti 1961 de Florin Marcu shi Constant Maneca; Dictzionar onomastic romanesc Bucureshti 1963 de N. A. Constantinescu; Frequency Dictionary of Rumanian Words („Dictzionar de frecventza a cuvintelor romaneshti”) LondonHagueParis 1965 de Alphonse Juilland shi Ileana P. M. H. Juilland; Dictzionarul limbii poetice a lui Eminescu Bucureshti 1968 sub redactzia acad. Tudor Vianu; Dictzionar de sinonime Bucureshti 1972 sub redactzia prof. Gheorghe Bulgar; Dictzionar al limbii romane vechi Bucureshti 1974 de G. Mihaila; Dictzionar de antonime Bucureshti 1974 de Marin Buca shi O. Vintzeler; Dictzionar analogic shi de sinonime al limbii romane Bucureshti 1978 de M. Buca I. Evseev Fr. Király D. Crashoveanu shi Livia Vasilutza; Dictzionar de pronuntzare nume proprii straine Bucureshti 1973 de Florentza Sadeanu; Mic dictzionar de cuvinte perechi Bucureshti 1976 de Silviu Constantinescu; Dictzionar de lingvishti shi filologi romani Bucureshti 1978 de Jana Balacciu shi Rodica Chiriacescu; Dictzionar de omonime de Gh. Bulgar shi N. Felecan (1996) etc. ◊ ~ lingvístic: d. care include terminologia lingvistica folosita in shtiintza limbii dintro anumita tzara. Exista mai multe feluri de d. lingvistice. Astfel: a) d. lingvistic tematic: cu gruparea materialului din punct de vedere notzional pe campuri semantice Dictzionarul terminologiei lingvistice slave in curs de redactare in fiecare tzara de limba slava shi Dictionnaire encyclopédique des sciences de langage („Dictzionar enciclopedic al shtiintzelor limbajului”) Paris 1972 de Oswald Ducrot shi Tzvetan Todorov; b) d. lingvistic alfabetic: cu valorile semantice ale cuvintelortitlu Lexique de la terminologie linguistique français allemand anglais italien („Lexic al terminologiei lingvistice franceze germane engleze italiene”) Paris 1951 de J. Marouzeau; Slovar lingvisticeskih terminov („Dictzionar de terminologie lingvistica”) Riga 1963 de R. Grabis D. Barbare shi A. Bergmane; Dictzionar poliglot de termeni lingvistici (romana polona ceha slovaca sarbocroata bulgara rusa ucraineana) Bucureshti 1978 multigr. de un colectiv al Facultatzii de limbi slave; Dictzionar de terminologie lingvistica. Romanenglezfrancezrus ClujNapoca 1978 multigr. de Schweiger Paul Trofin A. Radu Maria; c) d. lingvistic explicativ: reda sensul shi intrebuintzarea termenilor prin intermediul definitziilor (al explicatziilor) shi al exemplelor. Astfel: A Dictionary of Linguistics („Dictzionar de lingvistica”) New York 1954 de M. Pei shi F. Gaynor; Dictionnaire de linguistique („Dictzionar de lingvistica”) Paris 1973 de Jean Dubois Mathée Giacomo Louis Guespin Christiane Marcellesi JeaneBaptiste Marcellesi shi JeanPierre Mevel; d) d. lingvistic bilingv: d. explicativ care recurge la echivalentzele dintro alta limba Ruskočesky slovnik lingvistiche terminologie Praga 1960 de O. Man shi L. Koval; Dictzionar rusroman de termeni lingvistici shi filologici (redactor responsabil Victor Vascenko) Bucureshti 1970: e) d. lingvistic al unui metadialect: d. care cuprinde cuvintele shi expresiile specifice limbajul specializat al unui mare lingvist sau al lingvishtilor dintro shcoala dintrun curent lingvistic (v. metadialect) cum sunt La terminologia lingvistica di G. I. Ascoli e della sua scuola Utrecht / Anvers 1954 de Ermidio de Felice; A Glossary of American Technical Linguistic Usage 19251950 Utrecht / Antwerpen 1957 de Eric P. Hamp cu terminologia studiilor de lingvistica americana publicate in revista „Language”; Dictionnaire de linguistique de l’École de Prague Utrecht /Anvers 1960 de Josef Vachék shi Josef Duboský cu terminologia folosita de acest cerc lingvistic intre 19281958; f) d. lingvistic al unei metalimbi: d. care cuprinde cuvintele shi expresiile specifice limbajele specializate ale tuturor lingvishtilor dintro tzara sau din mai multe tzari dintro epoca istorica sau din mai multe cum este Slovar lingvisticeskih terminov Moskva 1966 de O. S. Ahmanova cu terminologia folosita de lingvistica sovietica contemporana. g) d. lingvistic al unui singur nivel al limbii: d. care trateaza detaliat termenii specifici unui singur compartiment al limbii (fonetica fonologia lexicologia morfologia sintaxa semantica etc.) cum sunt Dizionario di Fonologia Roma 1962 de Walter Belardi shi Nullo Minissi; Angliiskaia foneticeskaia terminologhia Moskva 1962 de A. L. Trahterov; h) d. lingvistic al terminologiei tuturor nivelurilor limbii: d. care trateaza sumar termenii specifici tuturor compartimentelor unei limbi cum sunt Slownik terminologii języhoznawczej Varshovia 1968 de Z. Golab A. Heinz shi K. Polánski; Dictionary of Language and Linguistics Londra 1972 de R. R. K. Hartmann shi F. C. Stork; i) d. lingvistic diferentzial: d. in care se descriu cu mijloace lexicografice numai acele cuvinte care circula exclusiv in limbajul lingvishtilor sau care deshi comuni k invelish sonor cu limba au un intzeles deosebit in acest limbaj specializat cum este Dizionario di Fonologia Roma 1962 de Walter Belardi shi Nullo Minissi; j) d. lingvistic integral: d. in care se descriu cu mijloace lexicografice atat termenii care circula in limbajul lingvishtilor cat shi termenii comuni k invelish sonor dar cu un intzeles deosebit in acest limbaj cum este Lexique de la terminologie linguistique français allemand anglais italien Paris 1951 de J. Marouzeau; k) d. lingvistic enciclopedic: d. cu un nivel de informare foarte adanc shi cu un material extrem de vast k volum shi structura care depasheshte limitele lingvisticii. Sunt incluse intrun asemenea d. articolele de tip explicativ (cu termeni din domeniile lingvisticii didacticii metodicii predarii limbilor; cu denumirile societatzilor lingvistice etc.) sectziuni tematice anexe (hartzi tabele sinoptice indici) liste de corespondentze bilingve sau poliglote bibliografii tematice articole bibliografice cu portretele lingvishtilor etc. Astfel: Dictzionarul lingvisticii engleze Éjogaku dziten (redactor responsabil Itikava Sanki) Tokio 1956; Dictzionarul lingvisticii japoneze Kokugogaku dziten (redactor responsabil Tokièda Motoki) Tokio 1956; l) d. lingvistic strict metalingvistic: d. cu o structura simpla axata pe definirea shi exemplificarea cuvintelortitlu care se ocupa numai de terminologia lingvistica k atare lasand la o parte didactica metodica predarii limbilor societatzile lingvistice etc. In aceasta categorie intra majoritatea d. lingvistice aparute in ultimele decenii in Europa sau in America.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

ENCICLOPEDIE SAU DICTZIONAR RATZIONAL AL SHTIINTZELOR ARTELOR SHI MESHTESHUGARILOR (denumita pe scurt „Enciclopedia franceza”) vasta lucrare enciclopedica monument al filozofiei iluministe initziata de D. Diderot shi J. d’Alembert shi editata in 35 vol. (17511780). La elaborarea ei au luat parte peste 150 de filozofi savantzi shi specialishti in toate domeniile (Voltaire Montesquieu Rousseau Helvétius Condillac Buffon d’Holbach Marmontel Quesnay Turgot) E. fiind oglinda progresului shtiintzei shi gandirii timpului. Discursul preliminar elaborat de d’Alembert constituie un tablou sintetic al cunoashterii epocii iluministe.

Intrare: dictzionar
dictzionar substantiv neutru
  • silabatzie: dic-tzi-o-nar info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dictzionar
  • dictzionarul
  • dictzionaru‑
plural
  • dictzionare
  • dictzionarele
genitiv-dativ singular
  • dictzionar
  • dictzionarului
plural
  • dictzionare
  • dictzionarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

dictzionar, dictzionaresubstantiv neutru

  • 1. Opera lexicografica cuprinzand cuvintele unei limbi ale unui dialect ale unui domeniu de activitate ale unui scriitor etc. organizate intro anumita ordine (de obicei alfabetica) shi explicate in aceeashi limba sau traduse intro limba straina. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    diminutive: dictzionarash
    • format_quote Dictzionarul limbii romane literare contemporane. Dictzionar rusoroman. DLRLC
    • format_quote Deliu era singur. Sta la birou co carte shi cun dictzionar dinainte. BART E. 348. DLRLC
    • format_quote [Antioh Cantemir] se apucase de un dictzionar rusesc shi francez. NEGRUZZI S. II 157. DLRLC
    • format_quote Dictzionar medical. Dictzionar istoric. Dictzionar geografic. Dictzionar tehnic. DLRLC
  • 2. informatica Lista a unui fishier contzinand in ordine indicatzii despre componentele acestuia; lista contzinand cuvintecheie shi interpretarea lor. MDN '00
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.