7 definitzii pentru dichisit
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DICHISÍT A dichisitzi te adj. (Pop. shi fam.) Gatit frumos aranjat cu gust; impodobit. V. dichisi.
DICHISÍT A dichisitzi te adj. (Pop. shi fam.) Gatit frumos aranjat cu gust; impodobit. V. dichisi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
dichisít ~a a [At: CARAGIALE O. II 215 / Pl: ~itzi ~e / E: dichisi] 1 (Pfm) Care este imbracat cu multa ingrijire cu gust frumos Si: gatit impodobit. 2 (Prt; d. oameni) Gatit prea mult cu exagerare Si: impopotzonat. 3 (D. lucruri) Aranjat cu multa migala shi minutziozitate. 4 (Reg; d. oameni) Parat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DICHISÍT A dichisitzi te adj. (Uneori cu nuantza ushor peiorativa) Gatit frumos aranjat cu gust impodobit. Cind il vedea imbracat cu ingrijire shi dichisit... se incredintza numaidecit k cuconul Ionitza e un mare berbant. HOGASH DR. II 91. Saptamina trecuta lam vazut la teatru dichisit pomadat. VLAHUTZA O. A. 448. Facu altul mai frumos shi mai dichisit. ISPIRESCU U. 89. ◊ (Metaforic) Daca [operele mele] nau avut noroc sa fie destul de frumoase incai sa sarate curate shi dichisite. CARAGIALE O. VII 285.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
dichisit a. gatit frumos spilcuit.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
dichisít a adj. Bine echipat. Bine imbracat spilcuit. Orinduit ordonat cu socoteala chibzuit echilibrat: om dichisit.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DICHISÍT adj. v. gatit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DICHISIT adj. aranjat cochet elegant ferchesh ferchezuit gatit ingrijit spilcuit (pop. shi fam. depr.) sclivisit (pop.) dres (Transilv. shi Ban.) cinash (Transilv.) nialcosh (turcism inv.) muchelef. (Un tinar ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
dichisit, dichisitaadjectiv
-
- Cind il vedea imbracat cu ingrijire shi dichisit... se incredintza numaidecit k cuconul Ionitza e un mare berbant. HOGASH DR. II 91. DLRLC
- Saptamina trecuta lam vazut la teatru dichisit pomadat. VLAHUTZA O. A. 448. DLRLC
- Facu altul mai frumos shi mai dichisit. ISPIRESCU U. 89. DLRLC
- Daca [operele mele] nau avut noroc sa fie destul de frumoase incai sa sarate curate shi dichisite. CARAGIALE O. VII 285. DLRLC
-
etimologie:
- dichisi DEX '98 DEX '09