5 definiții pentru dezvălătuci
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dezvălătucésc v. tr. (după învălătucesc). Desfac ceĭa ce era învălătucit.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezvălătucí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezvălătucésc, imperf. 3 sg. dezvălătuceá; conj. prez. 3 să dezvălătuceáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezvălătucí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezvălătucésc, imperf. 3 sg. dezvălătuceá; conj. prez. 3 sg. și pl. dezvălătuceáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
A dezvălătuci ≠ a înfășura, a învălătuci
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A se dezvălătuci ≠ a se încolăci, a se înfășura, a se învălătuci
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: dezvălătuci
verb (VT406) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)