9 definitzii pentru dezmierdator
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DEZMIERDATÓR OÁRE dezmierdatori oare adj. Care dezmiarda; mangaietor alintator. ♦ Care incanta care desfata; desfatator. Dezmierda + suf. ator.
DEZMIERDATÓR OÁRE dezmierdatori oare adj. Care dezmiarda; mangaietor alintator. ♦ Care incanta care desfata; desfatator. Dezmierda + suf. ator.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de dante
- actziuni
dezmierdator ~oare a [At: MAC ARIE GRAM 115v/29 / V: (ivr) diz~ ~mir~ / S shi: desm~ / Pl: ~i ~oare / E: dezmierda + tor] 1 (D. oameni) Care dezmiarda. 2 (D. maini degete) Care netezeshte sau atinge ushor (pe cineva sau ceva) in semn de tandretze de dragoste Si: alintator mangaietor. 3 (D. cuvinte) Care exprima tandretze care dezmiarda. 4 (Ivr; d. derivate lexicale) Diminutival. 5 Incantator. 6 (Ivr) Care satisface instinctele sexuale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEZMIERDATÓR OÁRE dezmierdatori oare adj. Care dezmiarda; mingiietor alintator. Mioara... se lipeshte de el dezmierdatoare. CAMIL PETRESCU T. II 18. ◊ (Adverbial) Gore se apropiase de citeva ori de Paler sal traga dezmierdator de par. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 22. ◊ (Substantivat) [Venus] dezmierdatoarea zeilor shia oamenilor. ODOBESCU S. III 39. ♦ Care incinta care desfata vederea. Gaseam aceasta frumusetze mai mult dureroasa decit dezmierdatoare. GALACTION O. I 351. Au ajuns la o poiana verde shi dezmierdatoare. ISPIRESCU L. 193.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEZMIERDATÓR ~oáre (~óri ~oáre) 1) (despre persoane) Care dezmiarda; alintator; mangaietor. Mama ~oare. 2) (despre manifestari ale oamenilor) Care vadeshte dragoste shi caldura sufleteasca; mangaietor; alintator. /a dezmierda + suf. ~ator
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
desmierdator a. care desmearda mangaios: muzica desmierdatoare.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
dezmierdatór (mier) adj. m. pl. dezmierdatóri; f. sg. shi pl. dezmierdatoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
dezmierdatór adj. m. (sil. mier) pl. dezmierdatóri; f. sg. shi pl. dezmierdatoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DEZMIERDATÓR adj. 1. v. mangaietor. 2. v. afectuos. 3. v. hipocoristic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DEZMIERDATOR adj. 1. alintator mingiietor (inv.) dezmierdat magulitor. (Gesturi ~.) 2. afectuos drag dragastos duios iubitor mingiietor tandru (inv.) mingiios (fig.) cald. (Cuvinte ~.) 3. alintator hipocoristic. (Sens ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
- silabatzie: dez-mier-
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
dezmierdator, dezmierdatoareadjectiv
- 1. Care dezmiarda. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: alintator mangaietor
- Mioara... se lipeshte de el dezmierdatoare. CAMIL PETRESCU T. II 18. DLRLC
- Gore se apropiase de citeva ori de Paler sal traga dezmierdator de par. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 22. DLRLC
- [Venus] dezmierdatoarea zeilor shia oamenilor. ODOBESCU S. III 39. DLRLC
- 1.1. Care incanta care desfata. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: desfatator
- Gaseam aceasta frumusetze mai mult dureroasa decit dezmierdatoare. GALACTION O. I 351. DLRLC
- Au ajuns la o poiana verde shi dezmierdatoare. ISPIRESCU L. 193. DLRLC
-
-
etimologie:
- Dezmierda + sufix ator. DEX '98 DEX '09