dezinfectare sf [At: CONTEMPORANUL, I, 248 / S și: (înv) desi~ / Pl: ~tări / E: dezinfecta] 1 (Chm; îvr) Neutralizare. 2 (Rar) Împrospătare a aerului dintr-o încăpere Si: dezinfectat¹ (2), dezinfecție. 3 Operație destinată distrugerii microorganismelor patogene vii din medii biologice sau de pe diverse obiecte pentru a împiedica propagarea bolilor contagioase la oameni, la animale sau la plante Si: dezinfectat¹ (3), dezinfecție, sterilizare.

DEZINFECTÁRE, dezinfectări, s. f. Acțiunea de a dezinfecta; operație de distrugere a microbilor sau a paraziților animali și vegetali.

DEZINFECTÁRE s.f. Acțiunea de a dezinfecta și rezultatul ei; dezinfecție. [< dezinfecta].

* dezinfecțiúne f. (fr. désinfection). Acțiunea de a dezinfecta. – Și -écție, dar maĭ des -ectáre.

!dezinfectáre (de-zin-/dez-in-) s. f., g.-d. art. dezinfectắrii; pl. dezinfectắri

dezinfectáre s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezinfectării; pl. dezinfectări

DEZINFECTÁRE s. (MED.) 1. dezinfecție. (~ unei plăgi.) 2. v. sterilizare.

DEZINFECTARE s. (MED.) 1. dezinfecție. (~ unei plăgi.) 2. dezinfecție, sterilizare. (~ unui mediu.)

Dezinfectare ≠ infectare