20 de definitzii pentru deshert (s.n.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DESHÉRT ÁRTA (I) deshertzi arte adj. (II) desherturi s. n. I. Adj. 1. Care nu contzine nimic in interior; gol. 2. (Despre terenuri tzari regiuni) Lipsit de vietatzi shi de vegetatzie; pustiu. ♦ Nelocuit nepopulat. 3. Fig. Lipsit de temei; amagitor. 4. Fig. Fara rezultat; nefolositor zadarnic. II. S. n. 1. Spatziu gol; pustietate. ◊ Loc. adv. In deshert = a) (in legatura cu privirea) in gol fara tzinta; b) in van zadarnic. 2. Regiune cu clima arida cu ploi extrem de putzine in care viatza vegetala shi animala este foarte redusa iar populatzia foarte rara; pustiu; 3. (In limbajul bisericesc; in expr.) A lua in deshert = a batjocori; a nesocoti. 4. (Pop.) Partea scobita a corpului la animale cuprinsa intre ultima coasta shi osul sholdului. Lat. (I) desertus (II) din lat. desertum fr. désert. corectata

deshert ~earta [At: PSALT. HUR. 802/18 / V: (inv) desiert (irg) dashert dash~ dashert deshart dishart dishert / S shi: (inv) desert / Pl: ~rtzi ~arte ~uri / E: fr désert sn lat desertus a lat desertum] 1 a (D. recipiente incaperi spatzii inchise) Care nu contzine nimic inauntru Si: deshertat2 (1) gol. 2 a (Pop; udp „de”) Care este lipsit de... 3 a (Inv; d. arme de foc) Care este descarcat. 4 a (Ivp; d. plante) Sterp. 5 a (Reg; d. fructe) Viermanos. 6 a (Reg; d. copaci) Scorburos. 7 a (Inv; fig; d. oameni) Care este gol in interior. 8 a (Inv; fig; d. oameni) Sarac. 9 a (Ivr; fig) Fara rezultat. 10 sn (Inv; ilav) Cu ~ Fara reushita. 11 a (Ivr) Care nu shia insushit un bun material al altuia. 12 sn (Fig) Stare de tristetze apasatoare Si: gol. 1314 sn a (Fig) (Cuvinte ganduri manifestari omeneshti etc.) lipsite de contzinut de profunzime de importantza Si: iluzoriu inshelator. 1516 sn a (Fig) (Ceea) ce este lipsit de adevar de temei Si: neintemeiat. 1718 av a (Fig) (Intrun mod) care denota lipsa de sigurantza de statornicie Si: efemer pieritor trecator. 19 sn (Ilav) In ~ Inutil. 20 sn (D. privire; ial) Fara tzinta. 21 a (inv; d. oameni pex d. viatza manifestarile lor) Care este aplecat spre deshertaciune (2) Si: frivol neserios superficial. 22 a (Fig; d. oameni) Care manifesta o ambitzie neintemeiata o dorintza puternica de a face impresie Si: infumurat orgolios vanitos (pop) ingamfat. 23 sn Regiune cu clima arida cu ploi extrem de putzine in care viatza vegetala shi animala este rara Si: pustiu. 24 a (D. locuri tzinuturi) Lipsit de vietatzi shi de vegetatzie. 25 a (Pex; d. locuri tzinuturi) Care se afla in stare salbatica. 26 a (D. ashezari omeneshti locuintze) Care este lipsit (in intregime sau in cea mai mare parte) de oameni Si: nelocuit nepopulat. 27 a (D. strazi drumuri etc.) Fara trecatori Si: necirculat. 28 a (Pex; d. strazi drumuri) Care este lipsit de zgomot de agitatzie. 29 sn (Inv) Pierdere in oameni (considerata in raport cu ansamblul initzial). 30 sn (Asr) Spatziu liber neocupat de cineva sau de ceva. 31 sn (Ivp) Parte scobita a corpului (la om shi la animale) cuprinsa intre ultima coasta shi osul sholdului Si: cavitate. 32 snp (Reg) Maruntaie. 33 sn (in limbajul bisericesc; ie) A lua in ~ A batjocori. 34 sn (Ilav) Cu ~ul Fara incarcatura in vehicul Si: descarcat.

DESHÉRT ÁRTA (1) deshertzi arte adj. (II) desherturi s. n. I. Adj. 1. Care nu contzine nimic in interior; gol. 2. (Despre terenuri tzari regiuni) Lipsit de vietatzi shi de vegetatzie; pustiu. ♦ Nelocuit nepopulat. 3. Fig. Lipsit de temei; amagitor. 4. Fig. Fara rezultat; nefolositor zadarnic. II. S. n. 1. Spatziu gol; pustietate. ◊ Loc. adv. In deshert = a) (in legatura cu privirea) in gol fara tzinta; b) in van zadarnic. 2. Regiune cu clima arida cu ploi extrem de putzine in care viatza vegetala shi animala este foarte redusa iar populatzia foarte rara; pustiu; 3. (In limbajul bisericesc; in expr.) A lua in deshert = a batjocori; a nesocoti. 4. (Pop.) Partea scobita a corpului la animale cuprinsa intre ultima coasta shi osul sholdului. Lat. (I) desertus (II) din lat. desertum fr. désert.

DESHÉRT1 desherturi s. n. 1. Spatziu gol pustietate. Cu cine se inlocuia deshertul ce se facea in rangurile acestor luptatori? NEGRUZZI S. I 345. ◊ (Cu nuantza afectiva) Simtzi tu de departe ce deshert cumplit Lashi intre prieteni care teau iubit? ALECSANDRI P. I 231. ◊ Loc. adv. (In legatura cu privirea) In deshert = in gol fara o tzinta anumita. Cu ochii umezi shi pierdutzi in deshert... avu o clipa de incremenire. HOGASH M. N. 26. Sta asha la fereastra cu ochii pierdutzi shi adincitzi in deshert. VLAHUTZA O. A. III 79. Cu deshert = cu nimic cu gol. Strabatu cele patru partzi ale tarimului de jos shi se intoarse cu deshert. ISPIRESCU L. 90. Un poloboc cu vin... Iar altu cu deshart. DONICI F. 35. 2. Regiune cu ploi extrem de putzine in care viatza vegetala shi animala este foarte redusa iar populatzia foarte rara. Deshertul Saharei.In departare se zaresc albe zidurile cetatzii shi in urma lor se intinde un deshert de nisip roshu. BART S. M. 22. Dar mai colo se zareshte Cel deshert spaimintator Unde viatza ishi opreshte Pasui verde rizator. BOLINTINEANU O. 186. Incotrontorci ochii shi oriincotro priveshti Nimic nu se mai arata deshertul il intilneshti. ALEXANDRESCU P. 54. ◊ Fig. Peste deshertul inalt shi plin de lumina al vailor adinci numai gaia cu tzipet flamind shi ascutzit spinteca vazduhurile. HOGASH M. N. 170. 3. (In loc. adv.) In deshert = in zadar zadarnic in van degeaba. In deshert am mai ashteptat. RETEGANUL P. I 73. Biata femeie in deshert spuse k era saraca... caci vizirul nu lua vorbele ei in seama. POPESCU B. I 105. Boierii se adunau in deshert k sa chibzuiasca. ODOBESCU S. I 324. Lupta cemi lupta In deshert era. TEODORESCU P. P. 414. ♦ (In limbajul bisericesc in expr.) A lua in deshert (mai ales cu privire la numele lui dumnezeu) = a batjocori. 4. (Popular) Partea scobita a corpului (la om shi la animale) cuprinsa intre ultima coasta shi osul sholdului. Intorcind baltagul omul sa opintit cu el in deshertul calului. SADOVEANU B. 279. Calutzul sta afara in viscol. Din pricina desherturilor goale sholdurile pareau ieshite afara ascutzite. SANDUALDEA U. P. 62. Dupa ceai numarat de la deshert trei coaste. SHEZ. III 203.[1]

  1. Var.: deshart (DONICI F. 35.) — LauraGellner

DESHÉRT s.n. 1. Spatziu gol; pustiu pustietate. 2. Regiune intinsa nisipoasa cu ploi putzine lipsita de vegetatzie shi cu populatzie foarte rara. [< lat. desertus cf. fr. désert].

DESHÉRT2 ~uri n. 1) Spatziu gol. ◊ A ieshi cu ~ul a ieshi cuiva inainte cu caldarea goala. In ~ a) in gol; b) fara rost; zadarnic. 2) Regiune intinsa nisipoasa (aproape) lipsita de vegetatzie din cauza ariditatzii solului; pustiu. 3) pop. (la om shi la animale) Parte a corpului dintre ultima coasta shi shold. /<lat. desertum fr. désert

deshert a. 1. gol nelocuit; 2. fig. nefolositor zadarnic: vise desherte; 3. nestatornic trecator: gloria e deshearta; 4. fara temeiu: credintze desherte. [Lat. DESERTUS]. ║ n. 1. loc tzara arida shi fara locuitori: dorintzele omenirii ’n lung deshert pierdute AL.; 2. pl. desherturile partea corpului dela marginea coastelor pana la sholduri. [Lat. DESERTUM]. ║ adv. in deshert in zadar fara folos.

1) deshért desheárta shi deshárta adj. pl. desherte (lat. desĕrtus part. deserére a parasi [serére a inshira]; fr. désert sp. desierto. V. serie dezertor asertziune). Gol nelocuit pustiŭ: tzara deshearta. Neplin vid (nu in intzelesu fizic adica „fara aer” ci „fara lichid” orĭ „fara solid”): butelie cutie deshearta. Fig. Zadarnic van himeric ireal: sperantza glorie deshearta. Vanitos: om deshert. In deshert de geaba in zadar in van: in deshert luptzĭ contra dreptatziĭ! S.n. pl. urĭ. Pustie pustiŭ tzara fara locuitorĭ: Sahara e un deshert. Partea care e supt coaste la corpu animalelor: lovitura data in deshert produce mare durere (V. ie 2.). Vechĭ. S.n. shi f. Deshertaciune.

dishárt ~a a sn vz deshert[1] modificata

  1. In original probabil incorect dishắrat ~a. cata

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DESHÉRT adj. s. 1. adj. v. gol. 2. adj. v. pustiu. 3. adj. v. nelocuit. 4. s. (GEOGR.) pustietate pustiu (rar) pustiire (reg.) pustieshag (inv.) arinish pustiiciune. (~ul Sahara.) 5. s. (GEOGR.) deshert de argila v. takar; deshert de nisip v. erg; deshert de piatra v. hamada. 6. s. (ANAT.) flamanzare (pop.) bardahan (prin Ban.) slabina. (~ la animalele rumegatoare.)

DESHERT adj. s. 1. adj. gol vid (inv. shi pop.) sec secat (inv.) pustiu. (Un vas ~.) 2. adj. gol necultivat pustiu salbatic vid (inv. shi reg.) sacret (inv.) pustiicios pustiit. (Un loc un tzinut ~.) 3. adj. gol nelocuit nepopulat pustiu (inv.) pustiicios. (Orash ~.) 4. s. pustietate pustiu (rar) pustiire (reg.) pustieshag (inv.) arinish pustiiciune. (~ Saharei.) 5. s. (ANAT.) flaminzare (pop.) bardahan (prin Ban.) slabina. (~ la animalele rumegatoare.) erata

CORABIA DESHÉRTULUI s. v. camila.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

MARELE DESHERT DE NISIP (GREAT SANDY DESERT [greit sændi dézət]) deshert situat in NV Australiei la N de Tropicul Capricornului; c. 360 mii km2. Dune lacuri sarate (Dora Auld sh.a.).

MARELE DESHERT VICTORIA (GREAT VICTORIA DESERT [greit viktóriə dézət]) deshert in SV Australiei extins pe 725 km de la E la V; c. 300 mii km2. Dune.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a vorbi in deshert / la peretzi / surzilor expr. a vorbi fara a reushi sashi impuna punctul de vedere sa se faca intzeles sa obtzina lucrul dorit etc.

deshertul paduchilor expr. (glum.) chelie.

Intrare: deshert (s.n.)
deshert2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deshert
  • deshertul
  • deshertu‑
plural
  • desherturi
  • desherturile
genitiv-dativ singular
  • deshert
  • deshertului
plural
  • desherturi
  • desherturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

deshert, desherturisubstantiv neutru

  • 1. Spatziu gol. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: pustietate
    • format_quote Cu cine se inlocuia deshertul ce se facea in rangurile acestor luptatori? NEGRUZZI S. I 345. DLRLC
    • format_quote (Cu nuantza afectiva) Simtzi tu de departe ce deshert cumplit Lashi intre prieteni care teau iubit? ALECSANDRI P. I 231. DLRLC
    • chat_bubble locutziune adverbiala In deshert = (in legatura cu privirea) in gol fara tzinta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cu ochii umezi shi pierdutzi in deshert... avu o clipa de incremenire. HOGASH M. N. 26. DLRLC
      • format_quote Sta asha la fereastra cu ochii pierdutzi shi adincitzi in deshert. VLAHUTZA O. A. III 79. DLRLC
    • chat_bubble locutziune adverbiala In deshert = in van in zadar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote In deshert am mai ashteptat. RETEGANUL P. I 73. DLRLC
      • format_quote Biata femeie in deshert spuse k era saraca... caci vizirul nu lua vorbele ei in seama. POPESCU B. I 105. DLRLC
      • format_quote Boierii se adunau in deshert k sa chibzuiasca. ODOBESCU S. I 324. DLRLC
      • format_quote Lupta cemi lupta In deshert era. TEODORESCU P. P. 414. DLRLC
    • chat_bubble locutziune adverbiala Cu deshert = cu nimic cu gol. DLRLC
      • format_quote Strabatu cele patru partzi ale tarimului de jos shi se intoarse cu deshert. ISPIRESCU L. 90. DLRLC
      • format_quote Un poloboc cu vin... Iar altu cu deshart. DONICI F. 35. DLRLC
  • 2. Regiune cu clima arida cu ploi extrem de putzine in care viatza vegetala shi animala este foarte redusa iar populatzia foarte rara. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: pustiu
    • format_quote Deshertul Saharei. DLRLC
    • format_quote In departare se zaresc albe zidurile cetatzii shi in urma lor se intinde un deshert de nisip roshu. BART S. M. 22. DLRLC
    • format_quote Dar mai colo se zareshte Cel deshert spaimintator Unde viatza ishi opreshte Pasui verde rizator. BOLINTINEANU O. 186. DLRLC
    • format_quote Incotrontorci ochii shi oriincotro priveshti Nimic nu se mai arata deshertul il intilneshti. ALEXANDRESCU P. 54. DLRLC
    • format_quote figurat Peste deshertul inalt shi plin de lumina al vailor adinci numai gaia cu tzipet flamind shi ascutzit spinteca vazduhurile. HOGASH M. N. 170. DLRLC
  • 3. popular Partea scobita a corpului la animale cuprinsa intre ultima coasta shi osul sholdului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Intorcind baltagul omul sa opintit cu el in deshertul calului. SADOVEANU B. 279. DLRLC
    • format_quote Calutzul sta afara in viscol. Din pricina desherturilor goale sholdurile pareau ieshite afara ascutzite. SANDUALDEA U. P. 62. DLRLC
    • format_quote Dupa ceai numarat de la deshert trei coaste. SHEZ. III 203. DLRLC
  • chat_bubble (termen) bisericesc A lua in deshert = batjocori, nesocoti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.