DESCOPERÍRE descoperiri s. f. Actziunea de a (se) descoperi shi rezultatul ei; (concr.) ceea ce a fost descoperit aflat. ♦ Revelatzie. V. descoperi.

descoperire sf [At: MARDARIE L. 103 / V: (ivr) dis~ / Pl: ~ri / E: descoperi] 1 Dare la o parte a ceva ce acopera sau inveleshte Si: descoperit¹ (1) Cf dezvelire. 2 (Spc) Dezvelire a unei statui la inaugurare Si: descoperit¹ (2). 3 (Ivr) Retragere a unor trupe Si: descoperit¹ (3). 4 (Spc) Scoatere a caciulii a palariei etc. Si: descoperit¹ (4). 5 (Ie) ~ in fatza (sau inaintea) (cuiva sau a ceva) Cinstire deosebita (adusa cuiva). 6 Neacoperire. 7 (Fig; d. armate) Lasare a cuiva fara aparare fiind expus unui atac Si: descoperit¹ (6). 8 Lasare a cuiva fara acoperire legala Si: descoperit¹ (7). 9 Demontare a acoperishului unei case Si: descoperit¹ (8). 10 Etalare. 11 Intrare a unui obiect sau a unei fiintze in campul vizual al cuiva Si: descoperit¹ (10). 12 Aducere la cunoshtintza Si: descoperit¹ (11) descoperitura (1) revelare. 13 (Spc) Scoatere la lumina a ceva ce a fost tzinut ascuns Si: descoperit¹ (12) descoperitura (2) destainuire dezvaluire. 14 (D. oameni) Dezvaluire a individualitatzii a personalitatzii Si: descoperit¹ (13) descoperitura (3). 15 Tradare. 16 (Inv) Denuntzare. 1718 Aflare (sau intzelegere) a ceva Si: descoperit¹ (1617). 19 Aflare in premiera de existentza a ceva Si: descoperit¹ (18). 20 (Irn; ie) ~a Americii Lauda a cuiva cu o descoperire cunoscuta de toata lumea. 21 Observare. 22 (Prc) Vedere. 2324 Gasire a ceva din intamplare (sau dupa o cautare) Si: descoperit¹ (2122). 25 Realizare a ceva pentru prima data Si: inventzie.

DESCOPERÍRE descoperiri s. f. Actziunea de a (se) descoperi shi rezultatul ei; (concr.) ceea ce a fost descoperit aflat. V. descoperi.

DESCOPERÍRE descoperiri s. f. Actziunea de a descoperi shi rezultatul ei; (concretizat) lucru descoperit. Descoperiri geografice. ▭ Era acelashi carnet in care... ishi nota odinioara descoperirile shi observatziile. C. PETRESCU A. 302. O descoperire ce am facut intrun stravechi manuscris. NEGRUZZI S. I 269.

DESCOPERÍRE ~i f. 1) v. A DESCOPERI. 2) Obiect fenomen descoperit. /v. a (se) descoperi

descoperire f. 1. actziunea de a descoperi ce era necunoscut sau ascuns: descoperirea tiparului descoperirea unui complot; 2. lucru descoperit sau aflat; 3. revelatziune: descoperirea sf. leturghii.

descoperíre f. Actziunea de a descoperĭ ceĭa ce era neshtiut: descoperirea Americiĭ. Lucru descoperit: radiu e o mare descoperire a luĭ Curie.

descoperíre s. f. g.d. art. descoperírii; pl. descoperíri

descoperíre s. f. g.d. art. descoperírii; pl. descoperíri

DESCOPERÍRE s. 1. v. dezvelire. 2. v. gasire.

DESCOPERIRE s. 1. dezvelire. (~ lui in timpul somnului.) 2. aflare gasire. (~ unui lucru ascuns.)

DESCOPERIRE. Subst. Descoperire revelatzie revelare dezvaluire aflare dezlegare identificare gasire detectare; inventzie inventare inovatzie inovare innoire novatzie (rar) creatzie. Cercetare explorare investigare cautare. Creativitate ingeniozitate inventivitate. Descoperitor inventator inventor (inv.) explorator cautator creator inovator novator (livr.) cercetator. Deschizator de drumuri (fig.) pionier (fig.) fondator intemeietor. Detectiv. Adj. Inovator novator (livr.) innoitor (rar) creator. Inventiv ingenios; perspicace clarvazator patrunzator; revelator. Descoperit. Vb. A descoperi a dezvalui a revela a detecta a afla (pop.) a gasi a da de ceva a dezlega a scoate la iveala a da la iveala a scoate la lumina a arunca o raza de lumina a ridica valul (de pe ceva). A inventa a face o inventzie a inova a innoi; a concepe a crea a zamisli (fig.) a plasmui. A cerceta a explora a cauta a investiga. V. cautare cunoashtere imaginatzie nou.