6 definitzii pentru descompletat
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
descompletat1 sns [At: MDA ms / E: descompleta] Descompletare.
descompletat2 ~a a [At: MDA ms / Pl: ~atzi ~e / E: descompleta] Din care sa luat ceva lasandul incomplet.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*descompletéz v. tr. (d. completez). Stric ceĭa ce era complet: in aceasta scoala s’a descompletat numaru profesorilor. SHi dis.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
* discompletéz V. desc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DESCOMPLETÁT adj. desperecheat disparat stingher. (Un pantof ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DESCOMPLETAT adj. desperecheat disparat stingher. (Un pantof ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Intrare: descompletat
descompletat adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
discompletat participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)