12 definitzii pentru descolaci
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DESCOLACÍ descolacesc vb. IV. Refl. A se desface din incolacire. Pref. des + [in]colaci.
descolací vr [At: DEX / Pzi: ~acésc / E: des + (in)colaci] A se desface din incolacire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESCOLACÍ descolacesc vb. IV. Refl. A se desface din incolacire. Des1 + [in]colaci.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
DESCOLACÍ descolacesc vb. IV. Refl. A se desface din jurul unui corp sau al unui obiect care este incolacit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A DESCOLACÍ ~ésc tranz. A face sa se descolaceasca. /des + a [in]colaci
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE DESCOLACÍ se ~éshte intranz. A se desface din jurul unui obiect. /des + a [in]colaci
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
descolací (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. descolacésc imperf. 3 sg. descolaceá; conj. prez. 3 sa descolaceásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
descolací vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. descolacésc imperf. 3 sg. descolaceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. descolaceásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DESCOLACÍ vb. (pop.) a (se) descolataci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DESCOLACI vb. (pop.) a (se) descolataci.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A (se) descolaci ≠ a (se) incolaci
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A se descolaci ≠ a se incolaci
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (V406) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
descolaci, descolacescverb
- 1. A se desface din incolacire. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: descolataci antonime: incolaci
etimologie:
- Prefix des + [in]colaci. DEX '09