optziuni
  • info

16 definitzii pentru descleia

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DESCLEIÁ descleiez vb. I. Tranz. 1. A dezlipi ceea ce este lipit (cu clei). ◊ Refl. Sau descleiat scaunele. 2. A spala shi a curatza de substantze cleioase firele de matase naturala sau tzesaturile de bumbac. Pref. des + [in]cleia.

descleia [At: DEX / Pzi: ~iez / E: des + (in)cleia] 12 vtr A (se) dezlipi dupa incleiere. 3 vt A spala shi a curatza de substantze cleioase firele de matase naturala sau tzesaturile de bumbac.

DESCLEIÁ descleiez vb. I. Tranz. 1. A dezlipi ceea ce este lipit (cu clei). ◊ Refl. Sau descleiat scaunele. 2. A spala shi a curatza de substantze cleioase firele de matase naturala sau tzesaturile de bumbac. Des1 + clei.

DESCLEIÁ descleiez vb. I. Tranz. 1. A dezlipi ceea ce este lipit (cu clei). Sus intro rama descleiata era o fotografie. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 18. De multe ori lam gasit descleind un zmeu k sa copieze vreun vers. NEGRUZZI S. I 206. ◊ Refl. Uite k sau descleiat ochelarii. SADOVEANU P. M. 86. 2. A curatza prin spalare firele de matase naturala sau tzesaturile de bumbac de substantzele cleioase. Varianta: descleí descléi[1] vb. IV.

  1. Acest model de conjugare cu prez. ind. pers. I oxiton nu se potriveshte pentru niciun vb. de conjugarea a IVa. — Ladislau Strifler

A DESCLEIÁ ~iéz tranz. 1) A face sa se descleieze. 2) (tzesaturi) A curatza de apret sau de substantze cleioase. [Sil. cleia] /des + clei

A SE DESCLEIÁ pers. 3 se ~iáza intranz. A se desprinde din locul in care a fost lipit cu o substantza cleioasa; a se dezlipi. [Sil. cleia] /des + clei

DESCLEÍ vb. IV v. descleia.

descleì v. a (se) desface ceva incleit a se deslipi.

descleĭéz v. tr. (d. cleĭ). Dezlipesc ceĭa ce era incleĭat.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

descleiá (a ~) vb. ind. prez. 3 descleiáza 1 pl. descleiém; conj. prez. 3 sa descleiéze; ger. descleínd

descleiá vb. ind. prez. 1 sg. descleiéz 3 sg. shi pl. descleiáza 1 pl. descleiém; conj. prez. 3 sg. shi pl. descleiéze; ger. descleínd

descleia (ind. prez. 3 sg. shi pl. descleiaza 1 pl. descleiem)

descleiesc iasca 3 conj. iam 1 imp.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DESCLEIÁ vb. (TEXT.) a dezancola. (A ~ o tzesatura.)

DESCLEIA vb. (TEXT.) a dezancola. (A ~ o tzesatura.)

A (se) descleia ≠ a (se) incleia a (se) lipi

Intrare: descleia
verb (VT213)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descleia
  • descleiere
  • descleiat
  • descleiatu‑
  • descleind
  • descleindu‑
 singular plural
  • descleiaza
  • descleiatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • descleiez
 (sa)
  • descleiez
  • descleiam
  • descleiai
  • descleiasem
a II-a (tu)
  • descleiezi
 (sa)
  • descleiezi
  • descleiai
  • descleiashi
  • descleiaseshi
a III-a (el, ea)
  • descleiaza
 (sa)
  • descleieze
  • descleia
  • descleie
  • descleiase
plural I (noi)
  • descleiem
 (sa)
  • descleiem
  • descleiam
  • descleiaram
  • descleiaseram
  • descleiasem
a II-a (voi)
  • descleiatzi
 (sa)
  • descleiatzi
  • descleiatzi
  • descleiaratzi
  • descleiaseratzi
  • descleiasetzi
a III-a (ei, ele)
  • descleiaza
 (sa)
  • descleieze
  • descleiau
  • descleiara
  • descleiasera
verb (VT408)
Surse flexiune: IVO-III
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desclei
  • descleire
  • descleit
  • descleitu‑
  • descleind
  • descleindu‑
 singular plural
  • descleieshte
  • descleitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • descleiesc
 (sa)
  • descleiesc
  • descleiam
  • descleii
  • descleisem
a II-a (tu)
  • descleieshti
 (sa)
  • descleieshti
  • descleiai
  • descleishi
  • descleiseshi
a III-a (el, ea)
  • descleieshte
 (sa)
  • descleiasca
  • descleia
  • desclei
  • descleise
plural I (noi)
  • descleim
 (sa)
  • descleim
  • descleiam
  • descleiram
  • descleiseram
  • descleisem
a II-a (voi)
  • descleitzi
 (sa)
  • descleitzi
  • descleiatzi
  • descleiratzi
  • descleiseratzi
  • descleisetzi
a III-a (ei, ele)
  • descleiesc
 (sa)
  • descleiasca
  • descleiau
  • descleira
  • descleisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

descleia, descleiezverb

  • 1. A dezlipi ceea ce este lipit (cu clei). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dezlipi antonime: lipi incleia
    • format_quote Sus intro rama descleiata era o fotografie. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 18. DLRLC
    • format_quote De multe ori lam gasit descleind un zmeu k sa copieze vreun vers. NEGRUZZI S. I 206. DLRLC
    • format_quote reflexiv Sau descleiat scaunele. DEX '09 DEX '98
    • format_quote reflexiv Uite k sau descleiat ochelarii. SADOVEANU P. M. 86. DLRLC
  • 2. A spala shi a curatza de substantze cleioase firele de matase naturala sau tzesaturile de bumbac. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dezancola
etimologie:
  • Prefix des + [in]cleia. DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.