deranjare sf [At: DLR ms / Pl: ~jari / E: deranja] 1 Neoranduiala a unor obiecte Si: deranjat¹ (1). 2 Stricare a unor mecanisme Si: deranjat¹ (2). 3 (Fig) Tulburare (a linishtii cuiva) Si: deranjat¹ (3). 4 Incomodare a unei persoane Si: deranjat¹ (4). 5 Tulburare a functzionarii aparatului digestiv al organismului Si: deranjat¹ (5). 6 Oprire din activitate Si: deranjat¹ (6). 7 (Irn) Osteneala.

DERANJÁRE s. f. Actziunea de a deranja. 1. Ravashire rascolire. 2. Stingherire incomodare.

DERANJÁRE s.f. Actziunea de a (se) deranja. [< deranja].

deranjáre s. f. g.d. art. deranjắrii; pl. deranjắri

deranjáre s. f. g.d. art. deranjarii pl. deranjari

DERANJÁRE s. 1. rascolire ravashire zapacire. (~ hartiilor de pe masa.) 2. stricare. (~ pieptanaturii.) 3. incomodare jenare stinghereala stingherire stanjeneala stanjenire tulburare (livr.) conturbare (pop.) zaticnire. (~ cuiva de la lucru.) 4. v. stricare.

DERANJARE s. 1. rascolire ravashire zapacire. (~ hirtiilor de pe masa.) 2. stricare. (~ pieptanaturii.) 3. incomodare jenare stinghereala stingherire stinjeneala stinjenire tulburare (livr.) conturbare (pop.) zaticnire. (~ cuiva de la lucru.) 4. (MED.) stricare. (~ stomacului.)