9 definiții pentru demarare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEMARÁRE, demarări, s. f. Acțiunea de a demara și rezultatul ei; demaraj. – V. demara.
DEMARÁRE, demarări, s. f. Acțiunea de a demara și rezultatul ei; demaraj. – V. demara.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
demarare sf [At: DEX / Pl: ~rări / E: demara] 1 Punere în mișcare a unui vehicul, motor etc. Si: demaraj (1), demarat1 (1). 2 (Mrn) Dezlegare a odgoanelor unei corăbii, în vederea plecării Si: demaraj (2), demarat1 (2). 3 (Spt) Pornire cu avânt și viteză maximă într-o cursă Si: demaraj (3), demarat1 (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEMARÁRE, demarări, s. f. Acțiunea de a demara; punere în mișcare (a unui autovehicul, a unui motor etc.).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEMARÁRE s.f. Acțiunea de a demara; demaraj. [< demara].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
demarare s. f., g.-d. art. demarării; pl. demarări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
demaráre s. f., g.-d. art. demarắrii; pl. demarắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
demaráre s. f., g.-d. art. demarării; pl. demarări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEMARÁRE s. (TEHN.) demaraj, pornire. (~ unei mașini.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEMARARE s. (TEHN.) demaraj, pornire. (~ unei mașini.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
demarare, demarărisubstantiv feminin
etimologie:
- demara DEX '09 DEX '98 DN