optziuni
  • info

9 definitzii pentru degenerat

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DEGENERÁT A degeneratzi te adj. Care shia pierdut insushirile morfologice sau functzionale (caracteristice genului sau speciei). V. degenera.

DEGENERÁT A degeneratzi te adj. Care shia pierdut insushirile morfologice sau functzionale (caracteristice genului sau speciei). V. degenera.

degenerat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: degenera] 114 Degenerare (114).

degenerat2 ~a a [At: NEGULICI E. II 230/6 / Pl: ~atzi ~e / E: degenera] 18 Care shia pierdut (total sau) partzial unele insushiri (morfologice sau) functzionale caracteristice genului sau speciei in urma actziunii unor factori (de mediu sau) ereditari. 912 (Fig) Care sa schimbat in (mai) (rau sau) in (mai) grav pierzand caracterul initzial. 1314 (Fig) Care a ajuns intro stare (mai) rea Si: decazut2.

DEGENERÁT A degeneratzi te adj. Care shia pierdut calitatzile fizice sau psihice (caracteristice genului sau speciei). Luptatorii ceilaltzi pareau nishte mistretzi degeneratzi. SADOVEANU Z. C. 80. Imbecilul e un tip degenerat caracterizat prin anomalii fizice dar mai ales prin turburari intelectuale shi morale. CAMIL PETRESCU U. N. 149. ◊ (Substantivat) Pesimistul modern e un degenerat. GHEREA ST. CR. II 296.

DEGENERÁT A adj. s.m. shi f. (Individ) care shia pierdut calitatzile ereditare naturale fizice sau morale. [Cf. fr. dégénéré].

DEGENERÁT A adj. s. m. f. (individ) care shia pierdut calitatzile morfologice sau functzionale. (< fr. dégénéré)

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

degenerát adj. m. pl. degenerátzi; f. sg. degeneráta pl. degeneráte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DEGENERÁT adj. 1. v. atrofiat. 2. v. pipernicit.

DEGENERAT adj. 1. (MED.) atrofiat (pop.) uscat (inv. shi reg.) sec. (O mina ~.) 2. chircit inchircit nedezvoltat pipernicit pirpiriu pricajit prizarit sfrijit (rar) nevoiash slab sterp (inv. shi reg.) scazut (reg.) izinit obidnic pimnicit pizghirit rait shishtav (prin Ban.) miciculat (prin Bucov. shi Transilv.) prilestit (prin Olt.) tircav. (Planta ~.)

Intrare: degenerat
degenerat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • degenerat
  • degeneratul
  • degeneratu‑
  • degenerata
  • degenerata
plural
  • degeneratzi
  • degeneratzii
  • degenerate
  • degeneratele
genitiv-dativ singular
  • degenerat
  • degeneratului
  • degenerate
  • degeneratei
plural
  • degeneratzi
  • degeneratzilor
  • degenerate
  • degeneratelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

degenerat, degenerataadjectiv

  • 1. (shi) substantivat Care shia pierdut insushirile morfologice sau functzionale (caracteristice genului sau speciei). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Luptatorii ceilaltzi pareau nishte mistretzi degeneratzi. SADOVEANU Z. C. 80. DLRLC
    • format_quote Imbecilul e un tip degenerat caracterizat prin anomalii fizice dar mai ales prin turburari intelectuale shi morale. CAMIL PETRESCU U. N. 149. DLRLC
    • format_quote Pesimistul modern e un degenerat. GHEREA ST. CR. II 296. DLRLC
etimologie:
  • vezi degenera DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.