declarare sf [At: NEGULICI / V: (inv) ~lar~ / Pl: ~rari / E: declara] 1 Anuntzare prin grai sau scris Si: declarat¹ (1) declaratzie (1). 2 Afirmare deschisa a ceva Si: declarat¹ (2) declaratzie (2). 3 Aducere la cunoshtintza publica a ceva Si: declarat¹ (3) declaratzie (3). 4 Comunicare cu caracter oficial a unei persoane in fatza unei autoritatzi Si: declarat¹ (4) declaratzie (4). 5 Incepere in mod oficial a ceva de catre o autoritate Si: declarat¹ (5) declaratzie (5). 6 Marturisire a unui sentiment intim Si: declarat¹ (6) declaratzie (6). 7 Calificare a cuiva drept ceva Si: declarat¹ (7) declaratzie (7). 8 Pronuntzare a unei sentintze judecatoreshti Si: declarat¹ (8) declaratzie (8). 9 Aparitzie a unui fenomen Si: declarat¹ (9) declaratzie (9). 10 Incepere a unui proces Si: declarat¹ (10) declaratzie (10). 1112 Anuntzare a atitudinii (de sprijin sau) de opozitzie contra cuiva sau a ceva Si: declarat¹ (1112) declaratzie (1112).

DECLARÁRE declarari s. f. Faptul de a (se) declara; declaratzie. Declararea veniturilor.

DECLARÁRE s.f. Faptul de a declara; declaratzie. [< declara].

*declaratziúne f. (lat. declarátio ónis). Actziunea de a declara: declaratziune de razboĭ. Enumeratziune: declaratziune de bunurĭ (averĭ). SHi atzie shi áre.

declaráre (decla) s. f. g.d. art. declarắrii; pl. declarắri

declaráre s. f. (sil. cla) g.d. art. declararii; pl. declarari