opțiuni
  • info

12 definiții pentru declanșa

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECLANȘÁ, declanșez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) dezlănțui, a (se) stârni, a (se) porni. 2. Tranz. A provoca, prin comandă, intrarea rapidă în funcție a unui mecanism sau a unui dispozitiv (înlăturând o piedică). ◊ Refl. Aparat care se declanșează automat. – Din fr. déclencher.

DECLANȘÁ, declanșez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) dezlănțui, a (se) stârni, a (se) porni. 2. Tranz. A provoca, prin comandă, intrarea rapidă în funcție a unui mecanism sau a unui dispozitiv (înlăturând o piedică). ◊ Refl. Aparat care se declanșează automat. – Din fr. déclencher.

declanșá [At: CAMIL PETRESCU, T. I, 186 / Pzi: ~șéz / E: fr déclencher] 1-2 vtr A (se) dezlănțui. 3-4 vtr A (se) stârni. 5 vt A provoca prin comandă intrarea rapidă în funcțiune a unui mecanism sau a unui dispozitiv (înlăturând o piedică). 6 vr (D. unele aparate) A intra automat în funcțiune.

DECLANȘÁ, declanșez, vb. I. Tranz. 1. A dezlănțui, a stîrni (o acțiune de mari proporții). Muncitorimea din lumea întreagă va declanșa revoluția. CAMIL PETRESCU, T. I 186. 2. (Cu privire la mecanisme, dispozitive) A provoca intrarea în funcțiune prin suprimarea unei zăvorîri. Dispozitivul automat a declanșat mecanismul de înregistrare.

DECLANȘÁ vb. I. tr. 1. A dezlănțui, a stârni, a provoca subit (o acțiune, o criză etc.). 2. A desface, a deschide, a pune în funcțiune (un dispozitiv, un mecanism etc.) prin suprimarea unei piedici. [< fr. déclencher].

DECLANȘÁ vb. I. tr. a pune în funcție un dispozitiv, un mecanism etc. prin suprimarea unei piedici de blocare. II. tr., refl. a (se) dezlănțui, a (se) stârni. (< fr. déclencher)

A DECLANȘÁ ~éz tranz. A face să se declanșeze. /<fr. déclencher

A SE DECLANȘÁ pers. 3 se ~eáză intranz. 1) (despre acțiuni, stări, fenomene ale naturii) A începe brusc și cu violență; a se stârni; a se dezlănțui; a se declara; a irupe; a izbucni. 2) (despre mecanisme sau dispozitive) A începe să funcționeze brusc, înlăturând o piedică. /<fr. déclencher

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

declanșá (a ~) (de-clan-) vb., ind. prez. 3 declanșeáză, 1 pl. declanșắm; conj. prez. 3 să declanșéze

declanșá vb. (sil. -clan-), ind. prez. 1 sg. declanșéz, 3 sg. și pl. declanșeáză, 1 pl. declanșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. declanșéze; ger. declanșând

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DECLANȘÁ vb. 1. v. stârni. 2. v. dezlănțui. 3. v. izbucni.

DECLANȘA vb. 1. a cauza, a determina, a dezlănțui, a genera, a isca, a naște, a pricinui, a prilejui, a produce, a provoca, a stîrni, (înv. și reg.) a scorni, (înv.) a pricini, a prileji. (Atitudinea lui a ~ discuții furtunoase.) 2. a se dezlănțui, a se isca, a izbucni, a (se) porni, a se stîrni, (rar) a se prăvăli, (înv. și reg.) a se dezlega, a se scorni, (inv.) a se scula, a se sparge, a sta, (fig.) a se aprinde. (S-a ~ o furtună, un conflict.)

A declanșa ≠ a inhiba, a anclanșa

Intrare: declanșa
  • silabație: de-clan-șa info
verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • declanșa
  • declanșare
  • declanșat
  • declanșatu‑
  • declanșând
  • declanșându‑
 singular plural
  • declanșează
  • declanșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • declanșez
 (să)
  • declanșez
  • declanșam
  • declanșai
  • declanșasem
a II-a (tu)
  • declanșezi
 (să)
  • declanșezi
  • declanșai
  • declanșași
  • declanșaseși
a III-a (el, ea)
  • declanșează
 (să)
  • declanșeze
  • declanșa
  • declanșă
  • declanșase
plural I (noi)
  • declanșăm
 (să)
  • declanșăm
  • declanșam
  • declanșarăm
  • declanșaserăm
  • declanșasem
a II-a (voi)
  • declanșați
 (să)
  • declanșați
  • declanșați
  • declanșarăți
  • declanșaserăți
  • declanșaseți
a III-a (ei, ele)
  • declanșează
 (să)
  • declanșeze
  • declanșau
  • declanșară
  • declanșaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

declanșa, declanșezverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) dezlănțui, a (se) stârni, a (se) porni. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: dezlănțui porni stârni antonime: inhiba
    • format_quote Muncitorimea din lumea întreagă va declanșa revoluția. CAMIL PETRESCU, T. I 186. DLRLC
  • 2. tranzitiv A provoca, prin comandă, intrarea rapidă în funcție a unui mecanism sau a unui dispozitiv (înlăturând o piedică). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: anclanșa
    • format_quote Dispozitivul automat a declanșat mecanismul de înregistrare. DLRLC
    • format_quote reflexiv Aparat care se declanșează automat. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.