2 definiții pentru cărăbănire
Explicative DEX
cărăbăníre1 sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: cărăbăni1] 1-2 (Pfm) Plecare rapidă (și pe furiș) Si: cărăbănit1 (1-2). 3 (Reg) Cărat. 4 (Pfm) Ciomăgire.
cărăbăníre2 sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: cărăbăni2] 1-2 (Mls d. vite) Umflare de iarbă sau de boală.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: cărăbănire
cărăbănire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||