CÂNEPÁR, cănepari, s. m. Pasăre cântătoare cu pene roșii pe cap, pe gât și pe laturile pieptului, cafenii pe spate și albe pe abdomen (Carduelis cannabina). – Cânepă + suf. -ar.

cânepár sm [At: MARIAN, O. I, 369 / V: ~nip~ / Pl: ~i / E: cânepă + -ar] Pasăre cântătoare cu pene roșii pe cap, pe gât și pe laturile pieptului, cafenii pe spate și albe pe aripi și pe adbomen, care se hrănește mai ales cu semințe de cânepă Si: (Carduelis cannabina) cânepioară (5).

CÂNEPÁR, cânepari, s. m. Pasăre cântătoare cu pene roșii pe cap, pe gât și pe laturile pieptului, cafenii pe spate și albe pe aripi și pe abdomen, care se hrănește mai ales cu semințe de cânepă (Carduelis cannabina). – Cânepă + suf. -ar.

CÂNEPÁR ~i m. Pasăre cântătoare, mai mică decât vrabia, cu pene roșii pe cap, albe pe aripi și cafenii pe spate, care se hrănește cu semințe de cânepă. /cânepă + suf. ~ar

cânepar m. păsărică cenușie cu cântecul foarte plăcut, căreia îi place mult sămânța de cânepă (Acanthus cannabina).

CÎNEPÁR, cînepari, s. m. Pasăre mai mică decît vrabia, cu pene roșii pe cap și pe gît și albe pe aripi, care se hrănește mai ales cu semințe de cînepă (Carduelis cannabina ).

cînepár (vest) și -ipár (est) m. O păsărică cenușie (acanthus cannábina). V. măcăleandru, fesoĭ, petroșel.

cânepár s. m., pl. cânepári

cânepár s. m., pl. cânepári

CÂNEPÁR s. (ORNIT.; Carduelis cannabina) (Ban.) cânepioară, (Mold.) pietroșel, (Bucov.) pasărea-cânepii.

CÎNEPAR s. (ORNIT.; Carduelis cannabina) (Ban.) cînepioară, (Mold.) pietroșel, (Bucov.) pasărea-cînepii.

CÎNEPÁR (< cînepă) s. m. Pasăre cîntătoare din familia fringilidelor, de c. 14 cm, cu pene roșii pe cap și pe laturile pieptului, cafenii pe spate și albe pe abdomen și pe aripi (Acantis cannabina). ◊ C. cu cioc galben = pasăre identificată în România din 1970, de c. 13 cm, cu penaj cafeniu-gălbui-striat și tîrtița roșcată.