O definiție pentru curviliniu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
*curvilíniŭ, -e adj. (fr. curviligne, d. lat. curvus, curb, și linea, linie). Geom. Format din liniĭ curbe: unghĭ curviliniŭ. – Ob. curbiliniŭ (după curb). V. rectiliniŭ.
Intrare: curviliniu
curviliniu adjectiv
| adjectiv (A109) Surse flexiune: Scriban | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)