CUNÚNA cununi s. f. 1. Impletitura in forma circulara facuta din flori frunze sau ramuri (care se pune pe cap). ◊ Expr. A sta cununa imprejurul cuiva = (despre un grup de persoane) a sta imprejurul cuiva formand un cerc inchis. Cununa de raze (sau de lumina) = aureola. Cununa de muntzi (sau de dealuri de paduri) = lantz shir de muntzi sau de dealuri de paduri dispuse in cerc. 2. Coroana care se acorda in Antichitate invingatorilor (in razboi shi la concursurile sportive sau literare). ♦ Fig. Glorie faima renume. 3. Coroana care se ashaza pe capul celor care se casatoresc dupa ritualul religios. 4. Funie impletitura de ceapa de usturoi etc. 5. Grinda principala cu care se inchide in partea de sus un perete de lemn shi care se reazema celelalte grinzi ale tavanului shi ale acoperishului. Lat. corona.

cununa sf [At: COD. VOR. 163/1 / V: ~uru con~ coru / Pl: ~ni shi (rar) ~ne / E: ml corona cf coroana] 1 Impletitura circulara din flori frunze sau ramuri (care se pune pe cap) Si: coroana. 2 (Spc; uneori complinit prin „de lauri”) Coroana care se acorda in Antichitate invingatorilor in razboi (sau la concursuri sportive ori literare). 3 (Fig; inv) Rasplata. 4 (Pex; inv) Dregatorie. 5 (Fig) Glorie. 6 Coroana care se ashaza pe capul mirilor la cununia religioasa. 7 (Buc; pex) Podoaba constand dintro floare shi mai multe cordele galbene albastre shi roshii care se pune pe capul miresei cand se duce la cununie. 8 (Ivp; complinit adesea prin „imparateasca”) Coroana. 9 (Fig; pex) Stema. 10 (Fig) Diadema. 11 (Is) ~ de roze (sau de lumina) Aureola. 12 (Inv) Banda². 13 (Rel; is) ~ de spini Cununa de spini ashezata in batjocura pe capul lui Iisus inaintea crucificarii. 14 (Is) ~na mucenicului (sau muceniciei) Martiriu. 15 (Ias; pex) Rasplata cereasca pentru credintza. 1617 Funie de ceapa (sau de usturoi). 18 (Trs) Impletitura in forma de cerc (sau de cruce) care o fac seceratoarele din spice de grau la terminatul secerishului. 19 (SHis) ~ de muntzi (sau de dealuri de paduri) Lantz de muntzi de dealuri de paduri dispuse in cerc. 20 (D. un. grup de persoane; ie) A sta ~ imprejurul cuiva (sau a ceva) A sta imprejurul cuiva formand un cerc inchis. 21 (Pop; is) ~na dintzilor (sau a maselelor) Dantura. 22 (Pop; ie) A avea (sau a fi cu) dintzii ~ A avea totzi dintzii. 23 (Mar; is) ~na dealului Locul neted circular din varful dealului. 24 (Mol; is) ~na cerului Curcubeu. 25 (Mol; is) ~ni de aluat Colaci. 26 Rand de nuiele impletite dea lungul gardului. 27 Impletitura de la capetele shtoborilor prin care aceshtia se tzin intaritzi. 28 (Mar; Trs; shis) ~na casei (sau de la casa) Grinda principala cu care se inchide partea de sus a unui perete de lemn shi care se reazema celelalte grinzi ale tavanului shi ale acoperishului. 29 (Buc; is) ~na fantanii Colacul fantanii. 30 (Buc; lpl) Cele doua talpi ale razboiului de tzesut. 31 (Ban) Lemn care leaga trunchiurile plutei intrun capat. 32 (Mol; is) ~na ghemului Inel de atza care se deapana pe ghem. 33 (La cal; ie) ~na copitei (sau a unghiei) Inelul umflatura inelara formata din portziunea unde se termina parul shi unde incepe copita. 34 (Iae; pex; la unele animale) Unghie. 35 (La om; irn; iae) Negru sub unghii. 36 (If cortina) Fruntar (sau masa) a pietrelor. 37 (Mol) Joc de cartzi nedefinit mai indeaproape. 38 (Trs; is) ~na anului Ziua Sfantului Simion Stalpnicul. 39 (Bot; Trs) Coronishte (Coronilla varia). 40 (Bot; Trs; ic) Floarea~nii Curcubeu (Lychniys coronaria). 41 (Bot; reg; ic) ~naDomnului Ceasornic (Passiflora coerulea). 42 (Bot; reg; ic) ~~alba Trifoiash (Companula fenestrellata).

CUNÚNA cununi s. f. 1. Impletitura in forma circulara facuta din flori frunze sau ramuri (care se pune pe cap). ◊ Expr. A sta cununa imprejurul cuiva = (despre un grup de persoane) a sta imprejurul cuiva formand un cerc inchis. Cununa de raze (sau de lumina) = aureola. Cununa de muntzi (sau de dealuri de paduri) = lantz shir de muntzi sau de dealuri de paduri dispuse in cerc. 2. Coroana care se acorda in antichitate invingatorilor (in razboi shi la concursurile sportive sau literare). ♦ Fig. Glorie faima renume. 3. Coroana care se ashaza pe capul celor care se casatoresc dupa ritualul religios. 4. Funie impletitura de ceapa de usturoi etc. 5. Grinda principala cu care se inchide in partea de sus un perete de lemn shi care se reazema celelalte grinzi ale tavanului shi ale acoperishului. Lat. corona.

CUNÚNA cununi s. f. 1. Impletitura (lantz ghirlanda) in forma circulara facuta din flori frunze sau ramuri (care se pune de obicei pe cap); coroana. Norii erau intotdeauna cenushii iar hulubii albi zburau in stoluri k o cununa de trandafiri in jurul turlelor cu dantela de piatra. G. M. ZAMFIRESCU M. D. 192. O cununa de margaritarele era ashezata pe fruntea ei neteda. EMINESCU N. 8. Cuacele crengi frumoase Sampletim cununi voioase. ALECSANDRI P. II 92. ◊ (Poetic) Obrazul parea o inflorire alba gingasha in cununa grea de par negru. SADOVEANU O. III 589. Pe deasupra voastra impletesc cununa Razele de soare Razele de luna. GOGA C. P. 14. Soarele rasare puntnd cununi de aur pe crestele codrilor. VLAHUTZA O. A. II 171. ◊ Expr. (Despre un grup de persoane) A sta cununa imprejurul cuiva = a sta imprejurul cuiva formind un cerc inchis. Cind se punea la masa copiii stau imprejurui cununa deplina. ISPIRESCU L. 393. ♦ Fig. (Complinit prin «de raze» «de lumina») Cerc luminos aureola. Teash privi o viatzantreaga in cununa ta de raze. EMINESCU O. I 152. ◊ (Complinit prin «de muntzi» «de paduri» etc.) Lantz shir de muntzi de paduri dispuse in cerc inconjurind un loc. Lac albastru ce oglindea in adincui toata cununa de dumbrave cel incunjura. EMINESCU N. 65. 2. (Uneori determinat prin «de lauri») Coroana care se acorda in antichitate invingatorilor (poetzi sportivi eroi in lupte). (Fig.) Din voi fieshtecare poartan frunte o cununa SHi de gloria de astazi shi de gloria strabuna! ALECSANDRI O. 248. Cununile de lauri Cen razboaieam adunat. NEGRUZZI S. I 116. 3. Coroana care se pune pe capul celor care se casatoresc dupa ritualul religios. Sa le spui curat K mam insurat... K la nunta mea Au cazut o stea; Soarele shi luna Miau tzinut cununa. ALECSANDRI P. P. 2. 4. (Complinit prin «de ceapa» «de usturoi») Funie impletitura de ceapa de usturoi etc.

CUNÚNA ~i f. 1) Cerc impletit din flori sau frunze care se pune pe cap drept podoaba; coroana. ◊ ~ de lauri coroana cu care erau incununatzi in antichitate invingatorii (in razboi la concursuri sportive sau literare). 2) Coroana care se tzine deasupra capetelor mirilor in timpul oficializarii cununiei. 3): ~ de muntzi de paduri lantz de muntzi de paduri dispuse in forma de cerc. 4): ~ de ceapa de usturoi ceapa sau usturoi cu coada uscata impletita in forma de funie. [G.D. cununii] /<lat. corona

cununa f. 1. coroana din flori artificiale: gloria mareatza ia pus cununi de lauri AL.; 2. mai multe lucruri legate impreuna: smoc snop; 3. fig. lantz de muntzi shiragul dintzilor. [Lat. CORONA].

cunúna shi (Trans. nord) curúna f. pl. ĭ (lat. coróna mrom. curuna it. pv. sp. corona fr. couronne pg. coróa. V. corona). Corona: cununa craieĭ ungureshtĭ (Cost. 1 249). Podoaba facuta dintr’un cerc de frunze: o cununa de stejar k premiŭ unuĭ elev. Fig. Ceĭa ce seamana a cununa: o cununa de muntzĭ de dintzĭ. A tzinea cuĭva cununa al cununa k nun. V. ghirlanda.

cunúna s. f. g.d. art. cunúnii; pl. cunúni

cunúna s. f. g.d. art. cunúnii; pl. cunúni

cununa pl. cununi

CUNÚNA s. 1. coroana. (O ~ de flori pe cap.) 2. v. cununie. 3. v. funie.

CUNÚNA s. v. coroana coronishte cosoroaba diadema.

CUNUNA s. 1. coroana. (O ~ de flori pe cap.) 2. cununie (reg.) pirostrie. (~ care se pune pe capul mirilor.) 3. funie (~ de usturoi de ceapa.)

cununa s. v. COROANA. CORONISHTE. COSOROABA. DIADEMA.

cunúna (cunúni) s. f. 1. Coroana. 2. Ansamblu de grinzi cu care se inchid in partea de sus cei patru peretzi ai unei case de tzara. 3. Ghizd colac de fintina. 4. Pedala la razboiul de tzesut. 5. La cai partea de deasupra a copitei. 6. Planta (Coronilla varia). 7. In general obiect legatura sau ansamblu de fire ce amintesc forma unei coroane. Mr. megl. curuna. Lat. corōna (Pushcariu 449; CandreaDens. 447; REW 2245; Rosetti Rhotacisme 20; DAR); cf. alb. kurorë (Meyer 200; Philippide II 639) it. sp. corona fr. couronne port. coroa ngr. ϰορώνη sl. korona k(o)runa. Este dublet al lui coroana shi al lui coruna care Giuglea Cercetari lexicografice 7 propunea sa fie derivate din lat. columna. Forma normala este cea din dialect alterata posterior printro asimilatzie. Der. cununitza s. f. (dim. al lui cununa; icoana care in Basarabia se pune in sicriu; plante diferite: Coronilla varia Spiraea ulmifolia Vinca minor Xeranthemum annuum); cununa vb. (inv. a pune coroana; a casatori a celebra o casatorie a face casatoria religioasa) care ar putea fi un der. direct din lat. corōnāre (Pushcariu 448; CandreaDens. 448; REW 2246; DAR) shi al carui semantism se explica prin ritualul ceremoniei nuptziale ortodoxe cf. cu acelashi sens dublu gr. στεφανόνω (Sandfeld 35) alb. kurunzoń (Jokl BA IV 195) bg. venčavam (cu primul sens se prefera astazi forma incununa); cununie s. f. (casatorie una din cele shapte sfinte taine ale religiei creshtine; oficiere a casatoriei nunta; coroana ce se ashaza pe capul sotzilor in timpul oficierii casatoriei) cuvint general raspindit (ALR 253) fara indoiala datorita influentzei bisericii; necununat adj. (care nu a fost casatorit la biserica); incununa vb. (a pune coroana; a impodobi; a rasplati; a desavirshi; inv. a casatori); descununa vb. (a divortza a despartzi).

cununa (sau cantecul cununii) cantec ceremonial legat de un obicei agrar cu caracter ritual care se practica la sfarshitul secerishului. Cantecul se executa in grup in timp ce muncitorii se intorc la stapanul holdei cu c. (obiect ritual confectzionat din cele mai frumoase spice de grau secerat) care o poarta una sau mai multe fete (sau baietzi). Obiceiul sa pastrat numai in Transilvania. Textul poetic este mitic sau descrie elementele esentziale ale obiceiului aspect ale relatziilor de munca sfarshind cu urari de belshug shi recolta bogata. Stravechi rit de fertilitate (cu functzia de a asigura recolta bogata de selectzionare naturala a semintzelor) obiceiul are semnificatzie sociala rituala shi distractiva. Melodiile deshi variate au cateva trasaturi comune: structuri sonore cu prioritate majore* pre sau pentatonice* de tip major (cu picnonul* la baza) sau construite din doua microstructuri (tricordie* majora cu salt inferior de cvarta plus pentatonic 4 cu pieni*; tetracordie cu salt de cvarta inferioara; pentacord* cu substrat pentatonic sau hexacordie majora); forma fixa strofica alcatuita din 2 (AB) 3 (ABC) sau 4 randuri melodice* inrudite (ABCC_c ABB_vc AB Rf = Av); ritm liber parlando rubato sau rar giusto silabic [v. sistem (II 6)]. Obiceiul este cunoscut in multe tzari europ. (la pop. slave shi baltice) shi extraeurop. V. Dealul Mohului.

cunúna cununi (curuna) s.f. 1. Coroana: „Intrunele sate sa pastrat pana astazi vechiul obiceiu k fetele in duminici shi sarbatori sa umble desvelite shi cu cununa de flori pe cap” (TZiplea 1906). ♦ In expr. una lii cununa = totzi sunt la fel. 2. Lemnul care sta deasupra apei shi care prinde capetele bogdanilor la morile de apa (Felecan 1983). 3. Grinzile cu care se inchid in partea de sus cei patru peretzi shi care reazama tot acoperishul casei shi cornii (Barlea 1924). 4. Pragul de sus al portzilor de lemn maramureshene (Nistor 1977). 5. Cununa dealului = locul neted deasupra dealului ce se intinde in forma unei cununi (TZiplea 1906). 6. (reg.) Obicei practicat in seara dinaintea nuntzii (in Maramureshul din dreapta Tisei). Lat. corona „coroana” (Pushcariu CDDE Rosetti DA cf. DER; Scriban SHaineanu DEX MDA); cf. alb. kurorë (Meyer Philippide cf. DER).

cunúna cununi s.f. 1. Coroana: „Intrunele sate sa pastrat pana astazi vechiul obiceiu k fetele in duminici shi sarbatori sa umble desvelite shi cu cununa de flori pe cap” (TZiplea 1906). 2. Lemnul care sta deasupra apei shi care prinde capetele bogdanilor la morile de apa (Felecan 1983). 3. Grinzile cu care se inchid in partea de sus cei patru peretzi shi care reazama tot acoperishul casei shi cornii (Barlea 1924). 4. Pragul de sus al portzilor de lemn maramureshene (Nistor 1977). 5. Cununa dealului locul neted deasupra dealului ce se intinde in forma unei cununi (TZiplea 1906). Lat. corona cf. alb. kurorë.