optziuni
  • info

13 definitzii pentru cumula

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CUMULÁ cumulez vb. I. Tranz. 1. A detzine in acelashi timp doua sau mai multe functzii. 2. A realiza un singur tot din mai multe lucruri fapte situatzii venituri etc. Din fr. cumuler.

cumula vt [At: I. NEGRUZZI S. I 278 / Pzi: ~lez / E: fr cumuler] 1 A detzine in acelashi timp mai multe functzii sau atributzii remunerate. 2 A face un singur tot din doua sau mai multe situatzii sume de bani etc. 3 A avea in acelashi timp mai multe calitatzi oficiale.

CUMULÁ cumulez vb. I. Tranz. 1. A detzine in acelashi timp mai multe functzii sau atributzii (remunerate). 2. A face un singur tot din doua sau mai multe situatzii sume de bani etc. Din fr. cumuler.

CUMULÁ cumulez vb. I. Tranz. 1. A detzine in acelashi timp doua sau mai multe functzii atributzii sarcini. Cumuleaza functzia de inginer cu aceea de cercetator. Un angajat nu poate cumula doua functzii decit in anumite conditzii. 2. A aduce laolalta a face un singur tot din doua sau mai multe conditzii situatzii sume de bani etc.

CUMULÁ vb. I. tr. 1. A detzine simultan doua sau mai multe functzii atributzii calitatzi etc. 2. A aduna a face un tot din mai multe sume de bani situatzii etc. [< fr. cumuler lat. cumulare].

CUMULÁ vb. tr. 1. a detzine simultan doua sau mai multe functzii atributzii calitatzi. 2. a aduna a face un tot din mai multe sume de bani situatzii etc. (< fr. cumuler lat. cumulare)

A CUMULÁ ~éz tranz. 1) (posturi functzii remunerate) A detzine prin cumul; a avea in stapanire in acelashi timp. 2) (actziuni situatzii sume de bani etc.) A uni formand o totalitate; a aduna la un loc pentru a face un tot. /<fr. cumuler

cumulà v. a avea in acelash timp: a cumula doua functziuni.

*cumuléz v. tr. (lat. cúmulo áre; fr. cumuler. V. acumulez). Am doŭa saŭ maĭ multe functziunĭ in acelashĭ timp.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

cumulá (a ~) vb. ind. prez. 3 cumuleáza

cumulá vb. ind. prez. 1 sg. cumuléz 3 sg. shi pl. cumuleáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CUMULÁ vb. v. insuma.

CUMULA vb. a insuma. (~ urmatoarele insushiri...)

Intrare: cumula
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cumula
  • cumulare
  • cumulat
  • cumulatu‑
  • cumuland
  • cumulandu‑
 singular plural
  • cumuleaza
  • cumulatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • cumulez
 (sa)
  • cumulez
  • cumulam
  • cumulai
  • cumulasem
a II-a (tu)
  • cumulezi
 (sa)
  • cumulezi
  • cumulai
  • cumulashi
  • cumulaseshi
a III-a (el, ea)
  • cumuleaza
 (sa)
  • cumuleze
  • cumula
  • cumula
  • cumulase
plural I (noi)
  • cumulam
 (sa)
  • cumulam
  • cumulam
  • cumularam
  • cumulaseram
  • cumulasem
a II-a (voi)
  • cumulatzi
 (sa)
  • cumulatzi
  • cumulatzi
  • cumularatzi
  • cumulaseratzi
  • cumulasetzi
a III-a (ei, ele)
  • cumuleaza
 (sa)
  • cumuleze
  • cumulau
  • cumulara
  • cumulasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

cumula, cumulezverb

  • 1. A detzine in acelashi timp doua sau mai multe functzii. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Cumuleaza functzia de inginer cu aceea de cercetator. Un angajat nu poate cumula doua functzii decat in anumite conditzii. DLRLC
  • 2. A realiza un singur tot din mai multe lucruri fapte situatzii venituri etc. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.