10 definiții pentru cufundătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CUFUNDĂTÚRĂ, cufundături, s. f. 1. Faptul de a (se) cufunda. 2. (Concr.) Loc cufundat; adâncitură, scufundătură. – Cufunda + suf. -ătură.
CUFUNDĂTÚRĂ, cufundături, s. f. 1. Faptul de a (se) cufunda. 2. (Concr.) Loc cufundat; adâncitură, scufundătură. – Cufunda + suf. -ătură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cufundătură sf [At: I. IONESCU, M. 86 / Pl: ~ri / E: cufunda + -(ă)tură] 1 Cufundare (1). 2 Loc cufundat Si: adâncitură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUFUNDĂTÚRĂ, cufundături, s. f. 1. Faptul de a se cufunda; cufundare. Se cunoaște că peștele s-a prins în cîrlige după cufundătura deasă a plutelor. I. IONESCU, M. 86. 2. Loc cufundat, adîncitură.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUFUNDĂTÚRĂ ~i f. 1) v. A CUFUNDA. 2) Loc cufundat; adâncitură. /a se cufunda + suf. ~ătură
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cufundătură f. pământ cufundat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cufundătúră (est) și sc- (vest) f., pl. ĭ. Rezultatu cufundăriĭ: m’am cufundat de treĭ orĭ, și la a treĭa cufundătură am ajuns la fund. Adîncătură, depresiune de pămînt, loc jos.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cufundătúră s. f., g.-d. art. cufundătúrii; pl. cufundătúri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cufundătúră s. f., g.-d. art. cufundătúrii; pl. cufundătúri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CUFUNDĂTÚRĂ s. v. adâncitură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CUFUNDĂTURĂ s. adîncătură, adîncitură, scobitură, scufundătură, (pop. și fam.) scofîlcitură, (înv. și reg.) scorbelitură. (~ a solului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cufundătură, cufundăturisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) cufunda. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cufundare
- Se cunoaște că peștele s-a prins în cîrlige după cufundătura deasă a plutelor. I. IONESCU, M. 86. DLRLC
-
- 2. Loc cufundat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: adâncitură scufundătură
etimologie:
- Cufunda + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09