cucuta sf [At: LB / V: ~cata ~cata / Pl: ~te shi (rar) ~utzi / E: ml *cucuta] 1 (SHic ~mare) Planta erbacee otravitoare din familia umbeliferelor cu miros urat cu frunze mari flori albe shi fructe bruneverzui intrebuintzata in medicina Si: (reg) bucinish duduie iarba calugarului (Conium maculatum). 2 (Pfm; ie) A fi k o ~ A fi foarte slab. 3 (Pfm; ie) A mancat ~ A innebunit. 4 (Bot; reg) Cruceapamantului (Lycopodium clavatum). 5 (Bot; reg) Ciumafaie (Datura stramonium). 6 (Reg; shic ~deapa ~debalta ~inveninata ~mica) Planta ierboasa foarte otravitoare din familia umbeliferelor cu flori albe dispuse in umbele Si: (reg) bucinishdeapa bucinishdebalta (Cicuta virosa). 7 (Bot; reg) ~debalta Mararash (Oenanthe aquatica). 8 (Reg; shic ~depadure) Planta ierboasa din familia rubiaceelor cu frunze ascutzite shi flori albe dispuse in inflorescentze Si: (Buc) samcutza (Galium schultesii). 9 (Bot; reg; ic) ~mica Patrunjelulcainelui (Aethusa cynapium). 10 (Bot; reg; iae) Patrunjel de camp (Peucedanum oreoselinum). 11 (Bot; reg; ic) ~salbatica Ingerea (Selinum carvifolia). 12 (Bot; reg) Hashmaciuca (Anthriscus silvestris). 13 (Bot; reg; ic) ~mare Angelica (Angelica archangelica). 14 (Bot; reg; lpl) Plisculcucoarei (Erodium cicutarium).

CUCÚTA cucute s. f. Planta erbacee din familia umbeliferelor foarte otravitoare shi cu miros caracteristic intrebuintzata k medicament (Conium maculatum). Cucuta creshte prin ograda SHi polomidai leaga snopii. GOGA P. 19. SHtitzi ce iam dat sa beie? Ceai de cucuta fiert la un loc cu un snop de piparushi roshi shi dres cu putzintica terbentina. ALECSANDRI T. 103. Rau e deal cu cucute SHi badea cu mindre multe. JARNÍKBIRSEANU D. 407. ◊ Expr. (Familiar) Doar nam mincat cucuta (k sa...) = doar nam innebunit (k sa...). Accentuat shi: cúcuta.

CUCÚTA ~e f. Planta erbacee din familia umbeliformelor cu radacina shi fructele toxice folosita in farmaceutica. /<lat. cucuta

cucuta f. 1. planta otravitoare cu un gretzos miros de shoareci; frunzele shi fructelei sunt intrebuintzate in medicina (Conium maculatum); 2. otrava extrasa dintr’aceasta planta cu care Atenienii otraveau pe unii osanditzi; Socrate bau cucuta. [Lat. vulg. *CUCUTA = clasic CICUTA].

cucúta shi (est) cúcuta f. pl. e (lat. cucúta din cĭcúta cucuta; pv. cocuda; fr. cigüe vfr. ceue; alb. kukuta; sirb. kukuta). O planta umbelifera veninoasa (conium maculátum). Veninu acesteĭ plante: Socrate bau cucuta. V. bucinish dudaĭe.

cucúta s. f. g.d. art. cucútei; pl. cucúte

cucúta s. f. pl. cucúte

cucuta

CUCÚTA s. (BOT.) 1. (Conium maculatum) (pop.) dudau (reg.) bucinish barbacalugarului. 2. cucutadeapa (Cicuta virosa) = cucutamica (reg.) bucinishdeapa bucinishdebalta cucutainveninata; cucutadepadure (Galium schultesii) = (Bucov.) samcutza; cucutamica v. cucutadeapa.

CUCUTA s. (BOT.) 1. (Conium maculatum) (pop.) dudau (reg.) bucinish barbacalugarului. 2. cucutadeapa (Cicuta virosa) = cucutamica (reg.) bucinishdeapa bucinishdebalta cucutainveninata; cucutadepadure (Galium schultesii) = (Bucov.) samcutza; cucutamica (Cicuta virosa) = cucutadeapa (reg.) bucinishdeapa bucinishdebalta cucutainveninata.

cucúta (cucúte) s. f. 1. Planta dudau (Conium maculatum). 2. Nume care se da uneori greshit plantei Heracleum spondylium in Trans. shi laurului (Datura stramonium) in Banat. Mr. cucuta. Lat. *cucuta var. vulgara de la cicuta (la Pushcariu 427; Densusianu Rom. XXXIX 332; CandreaDens. 423; REW 1909; Rosetti I 59; DAR); aceeashi alterare a vocalismului apare in alb. kukutë (poate provine din rom.) prov. coucudo dial. din Saintoge coucu berri. cocue. Der. cucutzea (var. cucutzel) s. f. (planta Oenanthe Phellandrium) care Pascu I 71 il deriva nefondat din lat. cucutia „nume al unui fruct necunoscut”. Din rom. provine sb. kukùta kùkuta (Candrea Elemente 406; Berneker 641) care Cihac III 86 il considera etimon al rom.